Identificarea surselor de poluare - pe râul Moldova

Photo

Dacă dorim să căutăm definiţii ale poluării, vom găsi multe, ca de exemplu aceasta: „Poluarea atmosferică implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii.” Sau „Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosfera a unor substanţe străine de componenta normala a aerului, care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă tulburări ale sănătaţii omului, creează disconfort populaţiei dintr-un teritoriu, afectează flora şi fauna sau alterează mediul de viaţă al omului”.

Elevii şcolilor din comuna Răuceşti au pornit intr-o actiune de identificare a surselor de poluare. S-au organizat în echipe de câte 5, şi s-au deplasat împreună cu profesorii de biologie, chimie, geografie, în diferite zone ale comunei Răuceşti pentru a depista, a filma şi a fotografia sursele de poluare şi efectele acestora asupra solului, apei, pajiştilor etc. Cu imaginile surprinse s-a realizat şi o prezentare electronică, un portofoliu cu fotografii ce s-a postat pe website şi vor fi valorificate la următoarea activitate.

Un grup de elevi s-a deplasat pe malul râului Moldova. S-a constatat că apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor.

Îngrăşămintele chimice, cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură, sunt vărsate în lacuri şi râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă acvatice. Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor. Pământul şi nămolul duse de apă de pe dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze cursul apelor şi să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de nămol pot să elimine unele specii de peşti. De exemplu, când defrişările îndepărtează învelişul de plante al versanţilor dealurilor, ploaia poate să ducă pământ şi nămol în râuri, acoperind pietrişul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii îşi depun icrele.

Photo

Identificarea surselor de poluare - Neracordarea populaţiei la un sistem centralizat de canalizare

Photo

O altă sursă de poluare este neracordarea populaţiei la un sistem de canalizare. În satele comunei Răuceşti nu există un sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate menajere. Deşi construcţiile noi au aproape în totalitate racordări la apa potabilă pentru bucătărie şi baie, improvizaţiile de fose duc la poluarea apelor subterane.

Depozitele de bălegar, precum şi wc-urile sunt de asemenea surse de poluare, ori de câte ori plouă. Apele subterane sunt evacuate prin şanţuri, alăturate căilor de acces.

Existenţa alimentării cu apă, impune deversarea apei uzate, încărcată cu substanţe organice care în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare şi epurare a acestor ape generează infectarea apelor de suprafaţă şi subterane a solului, subsolului şi aerului cu noxe specifice acestor ape uzate.

Astfel, pot apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre ce pot degrada mediul înconjurător.

Pentru rezolvarea problemelor de mediu şi sănătate publică este necesară şi oportună construirea unor reţele de canalizare-colectare a apelor uzate menajere, rezultate de la gospodăriile populaţiei şi unităţi publice, precum şi a unor staţii de epurare performante care să satisfacă cerinţele de calitate a apei deversate impuse de normele în vigoare.

Photo

Identificarea surselor de poluare - poluarea solului

Photo

Poluarea solului este cauzata de:  pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse în sol;   apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îi antreneaza în adâncime;  râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate; deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator; pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.

Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.

  • reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor în locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi;
  • reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata în functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata;
  • reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijirea animalelor, din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme;
  • reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi utilizati   în   activitatea   industriala,   agricola,   zootehnica,   medicala,   cercetare stiintifica etc.

 Influenta poluantilor solului asupra mediului

Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaza partial depunând elemente nocive în sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari importante la suprafata si în apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si faunei.

lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice depuse în ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

Modul de dispersie a poluantilor solului

Solul poate fi poluat:

Direct: prin deversari de deseuri pe terenuri;   din îngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole;
Indirect: prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial în atmosfera; apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata; transportul agentilor poluanti de vânt de pe un loc pe altul; infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Solurile cele mai contaminate se afla în preajma surselor de poluare. Pe masura ce înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor poluante creste, contaminarea terenurilor din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar regiunea contaminata se va extinde în suprafata

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în acelasi timp spala si solul, ajutând la vehicularea agentilor poluanti spre emisari; ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a solului.

Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti în sol pentru ca îi înlocuieste în spatiile dintre granulele din sol si îi aduce la suprafata, unde se evapora mai repede.

Poluarea solului depinde si de vegetatia care îl acopera si de natura însasi a solului. Acest lucru este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si îngrasamintelor artificiale pe terenurile agricole, ele trebuie sa ramâna cât mai bine fixate în sol. în realitate, o parte din ele este luata de vânt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. Pentru a micsora riscul poluarii mediului cu pesticide si îngrasaminte acestea trebuie administrate în cantitati rezonabile si în perioadele de dezvoltare a plantelor, când acestea sunt capabile sa le asimileze cu maximum de profit.

Solul poate fi contaminat si în mod natural, prin prezenta excesiva a unor microelemente (ex. seleniu), care dau intoxicatii în regnul animal sau prin prezenta unor plante direct otravitoare care, introduse în lantul alimentar, au efecte vatamatoare la animale.

O particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui. Acest lucru se realizeaza datorita prezentei în sol a unui mare numar de microorganisme care contribuie la degradarea reziduurilor si la distrugerea germenilor patogeni. Alti factori care contribuie la autopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa din straturile superficiale ale solului, lipsa suportului de hrana, prezenta germenilor proprii solului (care formeaza flora denumita telurica) etc.

Photo

Ce am putea face pentru mediul inconjurator

Photo

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:

 

  • Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
  • Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
  • Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.
  • Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.
  • Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
  • Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.
  • Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.
Photo
Logon