Stiri despre proiect

Final de proiect

Si, cam asta a fost. Multumim tuturor celor care au vizionat si au apreciat acest site al proiectului Verde, Viata, Viitor! S-au realizat lucruri frumoase, avem amintiri placute, am invatat lucruri noi, si chiar daca nu am rezolvat tot ce ne-am propus in acest proiect, macar am reusit sa ne cunoastem mai bine, sa ne ajutam intre noi, si sa ne pese unul de celalalt. Si ce este deosebit de frumos, este faptul ca s-au legat chiar prietenii intre elevii celor 3 scoli, desi ei nu se vazusera niciodata. Si mai presus de atat, am remarcat disponibilitatea profesorilor de a avea o relatie mai deschisa cu elevii lor, caci in randul elevilor, intotdeauna va fi apreciat profesorul care se aproprie de elevii sai, care stie sa isi motiveze elevii prin incurajări, care apreciaza si-i rasplateste pentru munca lor.
Poate ca vom reveni sub o alta forma, cu proiecte mai indraznete si mai interesante cu aceeasi tema, dar vom fi mai puternici, mai uniti, mai pregatiti.
Nu vom salva tot ce ne-ar placea sa salvam, dar vom salva mai mult decat daca nu am fi incercat deloc!

Multumesc tuturor pentru frumoasa colaborare!
Cu drag, Ana Savescu - manager proiect VVV

Impresiile Madalinei Obreja (cls. a VIII-a) despre proiectul "Verde, Viata, Viitor"

Am si eu onoarea sa multumesc tuturor celor care au fost implicati in acest proiect, in special doamnei Ana Savescu care a fost si manager si care a indurat totul pentru noi, reamintind excursia de pe Ceahlau unde a urcat alaturi de noi, Domnului Anton Traian care ne-a intrecut mai tot timpul, doamnei Gabriela Manolache care ne-a pus la dispozitie sala de biblioteca - un loc minunat unde ne-am putut desfasura activitatile, si nu in ultimul rand, domnului Rafael Tanase, care ne-a filmat si ne-a facut poze. Pe aceasta cale va multumim tuturor pentru rabdarea dumneavoastra si speram sa mai faceti asemenea proiecte pentru cei care vor veni in locul nostru. Inca o data va multumim!

Impresiile Casianei Stan (cls a VIII-a) despre proiectul "Verde, Viata, Viitor"

Multumim tuturor coordonatorilor acestui proiect in special doamnei Ana Savescu, domnului Rafael Tanase si domnului Anton Traian. Speram sa mai fie asemenea proiecte din care am avut foarte multe de invatat si de care ne vom aduce aminte multa vreme de acum incolo... Multe amintiri frumoase ne vor ramane imprimate in suflet, multe prietenii pe care le-am legat pe parcursul acestui proiect, foarte multe locuri vizitate in cadrul acestuia si multe lucruri despre mediu si protejarea lui. Orice proiect consider ca va fi binevenit!

Larisa Bizu (cls a VII-a) despre proiectul "Verde, Viata, Viitor"

Dorim sa multumim echipei proiectului Verde, Viata, Viitor care s-a finalizat in luna Octombrie, pentru toate lucrurile frumoase pe care le-am invatat. Acest proiect s-a ocupat cu protectia mediului, iar elevii care au participat si au sustinut acest proiect au fost rasplatiti cu o excursie pe Ceahlau, unde s-au distrat, au legat noi prietenii si au avut onoarea de a fi elevi care protejeaza natura. Multumiri profesorilor Ana si Gheorghe Filip pentru ajutorul acordat, doamnei Ana Savescu si domnului Anton Traian. Speram sa mai existe asemea proiecte si sa contribuim si noi si alte persoane la ele. Nu uitati, ''Natura ne aseamana, educatia ne deosebeste"!

Impresiile Denisei Obreja (cls. a VII-a) despre proiectul "Verde, Viata, Viitor"

Multumim foarte mult pentru minunatul proiect. A fost o experienta de neuitat, am legat prietenii, ne-am cunoscut mai bine, am invatat sa colaboram, ne-am distrat si nu in ultimul rand, am invatat sa apreciem natura care este foarte pretioasa. Ne pare rau ca s-a terminat, dar speram ca se mai faca asemenea proiecte. Multumim inca o data doamnei Ana Savescu, domnului Anton Traian, domnului Rafael Tanase, doamnei si domnului Filip, precum si tuturor coordonatorilor acestui proiect!

La ora bilantului - activitate de diseminare a proiectului

Activitatea de diseminare a proiectului a fost prezentata de d-na Ana Filip - responsabila acestei ultime activitati, careia ii multumim.
Pentru a viziona cateva momente de la "Ora bilantului", click pe imaginea de mai jos:
Vizionare placuta!
Din activitatea de diseminare a proiectului

La ora bilanţului

Proiectul ecologic "Verde, Viaţă, Viitor" a ajuns la ora bilanţului, iar acest moment va fi marcat printr-o activitate, ce va avea loc Joi, 18 octombrie, începând cu ora 12.00, la Şcoala nr. 1 Răuceşti.
Se vor rememora cele mai importante momente şi activităţi, vor fi trase concluzii semnificative ale acestei suite de acţiuni de protejare a mediului înconjurător, vom povesti ce am facut, pe unde am umblat, ce ne-a plăcut sau nu ne-a plăcut, vom viziona filmuleţe, fotografii.

Dacă acest proiect a avut un efect multiplicator, atunci este similar "cuceririi unui cap de pod" şi vor apărea, poate, noi proiecte şi alte acţiuni legate de ecologizare şi protejarea naturii, astfel încât să putem afirma ca am acoperit veriga lipsă dintr-un lanţ. Este în fapt vorba şi despre propagarea consecinţelor proiectului.
Vă aşteptăm să veniţi într-un număr cât mai mare!
Oricine poate participa şi sperăm să fie o activitate interesantă, chiar dacă este ultima! :)

Activitatea din luna septembrie - "Văd, acţionez, creez"

Această activitate s-a desfăşurat în grupuri de tineri la Biblioteca comunala Răuceşti. Un grup a avut o activitate centrată pe creaţie, urmărind să sensibilizeze tinerii în direcţia protejării mediului, să le stimuleze imaginaţia, spiritul de voluntariat. Tinerii şi-au prezentat creaţiile literare, desenele, având ca temă natura, frumuseţile sale, necesitatea protejării mediului şi conservării lor. S-au citit jurnalele din excursie, iar cele mai frumoase creatii au fost premiate.  S-au împărţit materiale de sensibilizare şi informare pe tema protecţiei mediului, poezii şi flori.

În cadrul activităţii "Văd, acţionez, creez", care a avut loc în luna septembrie, am confecţionat şi amplasat 6 panouri cu conţinut educativ privind protecţia mediului.
Enunţurile selectate de un alt grup de elevi care sunt scrise pe panouri sunt:
1. Abandonarea deşeurilor aduce ghinion!
2. Natura îţi dă zilnic exemplul de a trăi!
3. Curăţă câmpul ca să aibă unde să aterizeze îngerii!
4. Curăţenia este mama sănătăţii!
5. Mediu protejat, viitor asigurat!
6. Natura face parte din viaţa ta!
S-au fixat panourile în zonele cu trafic intens de pe raza comunei: centrul comunei Raucesti (parc), Scoala nr. 1 Raucesti, Scoala nr. 2 Raucesti, Liceul tehnologic Oglinzi (teren sport).

Prin această activitate urmărim să sensibilizăm oamenii, precum şi pe noi înşine, în direcţia protejării mediului, să stimulăm imaginaţia şi spiritul de voluntariat.

Specificam faptul ca toate aceste panouri sunt confectionate din tabla vopsita in alb, fixata pe un schelet metalic, de dimensiuni 1.10/0.60 m, iar literele care formeaza textele sunt decupaje din autocolant colorat.

 

Activitatea de ecologizare "Mediu protejat, Viitor asigurat!"

Tinerii din comuna Răuceşti au renunţat pentru câteva zile la distracţie şi au ieşit la activităţi de ecologizare în toate cele patru sate din comună: Răuceşti, Oglinzi, Săveşti si Ungheni. Ei au strâns gunoaiele aruncate la voia întâmplării de cei care nu au minimum de bun simţ şi de gospodar. Renovările şi constructiile de locuinte întotdeauna măresc grămezile de gunoaie aruncate pe marginea drumurilor sau a albiilor de râu.

Echipa Eco Răuceşti, prin acţiunile de ecologizare, a încercat să-i determine pe oameni să devină conştienţi de problemele mediului, iar în condiţiile în care copiii înţeleg că trebuie să protejeze natura, există şanse ca lucrurile să se schimbe. Cei mici sunt eficienţi atunci când trebuie să convingă pe cineva să-şi schimbe comportamentul.

Elevii, împărţiţi pe grupe, au fost coordonaţi de cadre didactice, responsabilii de activitate din acest proiect. Această acţiune are scopul de a sensibiliza tinerii, localnicii, pentru un mediu curat, prin ecologizare, şi de curăţare a naturii. Am ales  zonele unde sunt surse de poluare, în special cu deşeuri menajere, din cauza densităţii locuinţelor amplasate în vecinătatea albiei parâului.

Acţiunile de ecologizare au fost organizate si cu sprijinul Primăriei Răuceşti, care le-a pus la dispoziţie un mijloc de transport al gunoaielor.

În încercarea de a avea un mediu curat, elevii, alături de profesorii lor, s-au echipat cu tot ce au avut nevoie (greble, sape, lopeţi) şi au curăţat, timp de o săptămână câte 4 ore pe zi, zonele afectate. Cetăţenii care aruncă lucrurile nefolositoare în spatele gospodăriei ar trebui traşi la răspundere mult mai drastic, astfel ca aceste acţiuni care, puţin spus, se pot numi ecologizare, să nu mai fie necesare, la o aşa amploare, în fiecare lună. Gunoaiele care se adună în cantităţi însemnate, chiar tone, în câteva zile, să nu le mai găsim pe spaţiile verzi, în vecinătatea unor gospodării sau chiar pe cursul unor râuri.

După 5 zile pline de acţiuni de igienizare în satele din comună, echipa eco Răuceşti s-a deplasat cu bicicletele în zona turistică Monument –Cetatea Neamţului. Acolo au desfăşurat activităţi de colectare a deşeurilor în perimetrul zonelor afectate. Protejati cu manusi au strâns în sacii de plastic, ambalaje de dulciuri, pachete de ţigări, pet-uri, frunze uscate si le-au explicat oamenilor despre importanta muncii lor.

Tot în luna august, zeci de tineri de la Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 1 Răuceşti au pornit într-o acţiune de ecologizare a râului Moldova, pentru a demonstra celor din jur ca le pasă de natură, aducând un ajutor comunităţii. La cea mai recentă acţiune de salubrizare realizată de echipa ecologică, au fost colectate din apă şi de pe suprafată circa 50 metri cubi de deşeuri, iar cu sprijinul părinţilor şi al altor localnici, au fost strânse, colectate, de pe luciul apei, circa 10 de metri cubi de corpuri plutitoare.

S-au simţit foarte bine împreună şi pentru un impact mai mare au petrecut o noapte în mijlocul naturii în corturi.

În urma acţiunii de ecologizare s-au adunat peste 100 saci de gunoi menajer, resturi vegetale şi pet-uri. La acţiune au participat pe bază de voluntariat 40 de elevi, 5 cadre didactice.

Toti tinerii care au participat la aceasta activitate au primit diplome de participare.

Film "Voluntari pentru Verde" - excursie Ceahlău

Film documentar "Apa - esenţă a vieţii"

Apa – esenţă a vieţii (activitate de ecologizare pe pârâul Sarata)

Apa este izvorul vieţii!

"Apă, daca am avea nevoie de tine, doar pentru viaţa noastră – dar tu esti Viata insăţi! Nu exista cuvânt, sa exprime ce usurare da fragezimea ta miraculoasa. Daca a pierit puterea noastra de odinioara, tu o readuci imediat, si izvoarele secate ale sufletului nostru se revarsa din nou neclintit. Iti datoram multumiri, recunostinta vesnica: tu esti cel mai magnific dar al lumii!" (Antonie de Saint-Exupéry)

O bem, o folosim la gatit, ne spalam cu ea, inotam in ea... Suntem alcatuiti in mare masura din ea. Este cea mai pretioasa substanta, daca luam in calcul importanta ei. Doar faptul ca e atat de raspandita ne face sa o privim cu oarecare nepasare. Totusi, avem cu ea o legatura veche, adanca si cu totul aparte: n-am putea trai daca n-ar fi ea.

Elevii Şcolii cu clasele I-VIII nr. 1 Răuceşti au dat startul acţiunii de ecologizare de pe cursurile apelor Sarata şi Brustura. Însoţiţi de profesori, parinti, reprezentanti din partea primariei, Zavaliche Jorjica – sef serviciu pentru situatii de urgenta, si Ilie Andrei – referent protectia mediului, dotaţi cu mănuşi şi saci, s-au împărţit pe echipe de lucru şi au curăţat albiile pârâurilor. La aceasta activitate, au participat ca voluntari şi un grup de 14 tinere din Belgia, prezente în localitate prin Proiectul “Tineri pentru Romania” pentru a efectua activitati de  voluntariat in folosul comunitatii.

Tinerii îşi doresc ca prin intermediul acestor acţiuni să aibă un mediu de viaţă curat, iar cetăţenii să poată urma exemplul lor. De asemenea, s-au arătat interesaţi de întreaga activitate de ecologizare, adunând selectiv gunoiul. În cazul Pârâului Sarata, ecologizarea s-a derulat pe maluri şi pe taluz, acest lucru fiind precizat de la început, fiind zonele care sunt cele mai insalubre. Curăţarea luciului de apă se realizează mai greu, dar atâta timp cât este asigurată igienizarea malurilor şi a taluzului, curăţarea apei devine una mult mai lesnicioasă.

Prin această acţiune, s-a dorit să se arate grija pe care o acorda elevii igienizării cursului de apă, să încurajeze locuitorii comunei să instaleze containere pentru colectarea deşeurilor, să racordeze comuna la reţeaua de canalizare, dar şi să convingă cetăţenii să contracteze firme de salubrizare, pentru ridicarea deşeurilor. Folii, bidoane, PET-uri şi alte deşeuri tronează pe malurile apelor curgătoare şi reprezintă principala sursă de poluare.

Este important ca atât administraţiile publice locale cât şi cetăţenii să conştientizeze importanţa gospodăririi apelor, pentru a ajuta la salubrizarea cursurilor de apă în vederea evitării unor eventuale inundaţii. S-a constatat că aproape tot cursul apei este plin de deşeuri, din cauza celor care sunt obişnuiţi să lase gunoiul la întâmplare. Peste tot gunoaiele, cele mai multe din plastic, plutesc pe apă sau se adună pe maluri. Deşeurile din plastic şi cele rezultate din materialele de construcţii au devenit o prezenţă obişnuită pe malurile apelor. De vină sunt atât lipsa de servicii de salubritate din comună, cât şi inundaţiile care contribuie la împrăştierea acestor resturi din amonte către aval. S-a constatat că apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor.

Îngrăşămintele chimice, cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură, sunt vărsate în lacuri şi râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă acvatice. Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor. Pământul şi nămolul duse de apă de pe dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze cursul apelor şi să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de nămol pot să elimine unele specii de peşti. De exemplu, când defrişările îndepărtează învelişul de plante al versanţilor dealurilor, ploaia poate să ducă pământ şi nămol în râuri, acoperind pietrişul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii îşi depun icrele.

O altă sursă de poluare este neracordarea populaţiei la un sistem de canalizare. În satele comunei Răuceşti nu există un sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate menajere. Deşi construcţiile noi au aproape în totalitate racordări la apa potabilă pentru bucătărie şi baie, improvizaţiile de fose duc la poluarea apelor subterane.

Depozitele de bălegar, precum şi wc-urile sunt de asemenea surse de poluare, ori de câte ori plouă. Apele subterane sunt evacuate prin şanţuri, alăturate căilor de acces.

Existenţa alimentării cu apă, impune deversarea apei uzate, încărcată cu substanţe organice care în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare şi epurare a acestor ape generează infectarea apelor de suprafaţă şi subterane a solului, subsolului şi aerului cu noxe specifice acestor ape uzate. Astfel, pot apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre ce pot degrada mediul înconjurător.

Pentru rezolvarea problemelor de mediu şi sănătate publică este necesară şi oportună construirea unor reţele de canalizare-colectare a apelor uzate menajere, rezultate de la gospodăriile populaţiei şi unităţi publice, precum şi a unor staţii de epurare performante care să satisfacă cerinţele de calitate a apei deversate impuse de normele în vigoare.

Apa folosita in scopuri casnice sau industriale se reintoarce in natura cu proprietati modificate, purtand cu ea deseuri (reziduri) antrenate sau dizolvate. Indepartarea rezidurilor pe cale umeda pare a fi o solutie comoda si economica, dar sarcina de a elimina deseurile din apa este lasata numai pe seama naturii. Astazi insa, cand necesitatile de apa sunt din ce in ce mai mari, posibilitatile naturii sunt de multe ori depasite, iar consecintele se resimt imediat: calitatea surselor naturale este alterata, viata acvatica este periclitata, utilizarea ulterioara devine dificila sau chiar imposibila. O asemenea "rezolvare" se dovedeste profund daunatoare, caci apele uzate devin in majoritatea cazurilor poluate, aducatoare de pagube si de moarte.

Primul semnal de alarma la aparitia poluarii il dau vietuitoarele acvatice marunte. Pentru stabilirea modificarilor calitatii apei, sensibilitatea microorganismelor prezinta o importanta deosebita. In miscare sau fixate pe fund si pe maluri, traiesc miliarde de vietati microscopice care se localizeaza unde gasesc conditii fizico-chimice favorabile (temperatura, lumina, oxigen dizolvat, saruri etc.). La randul lor ele influenteaza compozitia apei si pot asimila, in anumite limite, substantele aduse de apele uzate.

Apa in natura

In natura, apa se gaseste in stare lichida, solida si gazoasa. Trecerea apei dintr-o stare in alta face sa apara: norii, ceata, ploaia, grindina, roua, bruma, zapada, poleiul.                                                     

Ce poti face tu?

Economiseste apa! Explica-le si celor din jurul tau de ce trebuie sa faca acest lucru! Daca nu folosesti in acel moment apa, nu lasa robinetele sa curga! Sunt oameni pe planeta care sufera de sete! Gunoiul nu se arunca in apa! Invata sa protejezi mediul inconjurator dupa puterile tale! Economiseşte apa! Nu lăsa robinetele de la chiuveta de acasă sau de la şcoală să curgă, dacă nimeni nu are nevoie de ele! Apa pe care nu o mai bei vars-o la rădăcina unei plante! Păstrează curată apa din lacuri, râuri şi mări!

Echipa Eco Răuceşti, prin acţiunile de ecologizare, a încercat să-i determine pe oameni să devină conştienţi de problemele mediului, iar în condiţiile în care copiii înţeleg că trebuie să protejeze natura, există şanse ca lucrurile să se schimbe. Cei mici sunt eficienţi atunci când trebuie să convingă pe cineva să-şi schimbe comportamentul.

Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc!

Ana Săvescu - manager proiect

Jurnal de excursie - Ana-Maria Ignat

Câte amintiri am din această excursie!!!

Când încep să-mi amintesc de întâmplările din această excursie minunată, încep să zâmbesc şi am o senzaţie de bucurie!!! Încep să-mi amintesc cum, în prima zi, toţi copiii înscrişi se întâlnesc în centrul satului Răuceşti, toţi îmbrăcaţi în verde, pentru a merge în excursia de 3 zile la Ceahlău din cadrul proiectului “Verde, Viaţă, Viitor !!!”, proiect realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ. Acest proiect vizează educarea şi conştientizarea tinerilor din comuna Răuceşti, judeţul Neamţ, privind protecţia mediului.

Nu după mult timp, plecăm din satul natal şi mergem spre locuri necunoscute şi nemaivăzute de noi. Ajungând cu toţii în staţiunea Durău, am vizitat Mănăstirea Durău şi apoi am început să urcam masivul munte Ceahlău. Cu greu, fiecare dintre noi a ajuns la Cabana Fântânele, unde urmam să fim cazaţi.

Stând şi privind pădurea şi priveliştea alpină mă gândeam la traseul pe care l-am parcurs, cu greu, în ziua aceea.

A doua zi, după micul dejun, am pornit iarăşi pe munte, traseul fiind, de data aceasta, puţin mai "dulce". Urcând pe munte, ne opream din când în când şi priveam în spatele nostru. Privind în spate aveam o senzaţie de bucurie deoarece am reuşit să urcăm până acolo dar şi o senzaţie de oboseală ştiind că totuşi mai avem mult de urcat. Cu chiu-cu-vai, am reuşit să urcăm pe vârful Toaca. Victorie!!!! Şi acum îmi amintesc cum, domnul profesor de educaţie tehnologică ne spunea: "Am biruit Ceahlăul !!!"

De sus, de pe Toaca, era o privelişte superbă, absolut mirifică. De acolo de sus, nesfârşita pădure verde, chiar şi cabana Dochia. Privind pădurea mi se părea că e un vis. Nu conştientizam că am reuşit să urc aşa de sus! După ce am făcut câteva poze pe vârful Toaca, am pornit din nou, dar de data aceasta "in jos". Noi aveam impresia că va fi mai uşor la coborâre decât la urcare, dar ne-am înşelat amarnic ! Ceea ce aveam noi de coborât era prea abrupt, aşa că mulţi dintre noi erau cât pe ce să o păţească. Nu pot omite faptul că am avut şi o gaşcă de copii care au abandonat numai la vederea imensului munte. Dar nu-i nimic! Ei au avut de pierdut! Şi totuşi... parcă mă tenta varianta de a rămâne la poale, dar... nu! Am urcat pe vârful Toaca.

În sfârşit, am ajuns şi la cabana Dochia, foarte obosiţi şi înfometaţi. După ce am mâncat, am pornit din nou pe munte, mergând la cascada Duruitoarea. Drumul spre cascadă mi s-a părut foarte lung dar rezultatul a fost după aşteptări : cascada era foarte frumoasă. După ce am făcut câteva poze, am pornit din nou, în sfârşit, spre cabană. Am uitat să menţionez că am avut discotecă... vineri şi sâmbătă seara... Cu toţii am dansat până nu am mai putut ! Cu greu, am adormit, pentru că, următoarea zi urma să fie una plină.

A treia zi, după micul dejun am pornit spre staţiunea Durău. Ajungând acolo, ne-am instalat în autocar şi am plecat spre lacul Izvorul Muntelui unde urma să ne plimbăm cu vaporaşul. A fost foarte frumos, cu excepţia gunoaielor de pe apa… :(

În această excursie a fost superb deoarece am vizitat locuri superbe si necunoscute!

Ana Maria Ignat, clasa a VIII-a

Jurnal de excursie - Larisa Elena Bîzu

In sfarsit am ajuns si la aceasta activitate mult asteptata, din proiectul nostru „Verde, Viata, Viitor!”care a fost deosebit de interesanta si distractiva.

Prima zi:

Vineri la ora 7.00 dimineata am plecat nerabdatori de acasa, cu parintii, care ne-au condus spre autocar la statia “Maria Vesela” unde am asteptat o ora; pentru ca noi, nerabdatori sa plecam, nu ne-am mai uitat la ceas. Intre timp trecuse un autobuz, iar noi bucuroase ca a sosit strigam: Uraaaaaaa!!! Dar nu era autobuzul nostru si am inceput sa spunem: Offf…!!! Pana la urma a sosit si autocarul nostru si am plecat fara regrete sau dor de parinti. Acele cateva ore de drum au fost groaznice pentru mine… Am mers un pic si am facut un popas la viaductul din Poiana Largului unde ne-am racorit putin. In sfarsit am ajuns si la Durau, am gustat cate ceva, ne-am luat tot bagajul din autocar si am plecat spre munte. Ne-am impartit in grupe de cate 4 elevi, si fiecare grupa a primit cate un sac si o pereche de manusi pentru a strange gunoaiele intalnite pe traseu.

Dar Ufff, bagajele!!! Domnul profesor Filip a fost foarte generos si ne-a ajutat cu bagajele. Avea bagaje peste tot: in fata, in spate, stanga, dreapta.

Inainte  sa urcam  prin padure, am fost la o biserica unde ne-am inchinat si am facut poze de grup.

Incet am urcat si noi pe langa domnul profesor, desigur ca a fost usurel o vreme, dar pe urma a fost un pic mai greu. Padurea nu a fost prea lunga de strabatut, dar au fost niste urcusuri in panta incredibile. Oricum, a merit efortul nostru, caci admiram la tot pasul frumusetea naturii, vantul care adia prin copacii inalti, iar sunetul pe care il auzeam te relaxa.     

In scurt timp am ajuns la cabana Fantanele unde ne-am cazat. Cand am ajuns in camerele noastre ne-am si intins pe pat. Daca noi eram obosite, oare domnul Filip cum mai era?

Cabana Fantanele nu era de lux, dar a fost ca si o casuta pentru noi. Dupa ce ne-am odihnit cateva minute, am plecat la dusuri si am stat cateva ore la rand. Cateva dintre noi au apucat sa faca dus dar cateva nu au reusit, pentru ca trebuia sa mergem la masa, dar au prins loc pe urma...                

Dupa ce am terminat de mancat, ne-am odihnit un pic, iar pe urma am avut in programul acestei excursii o serie de dansuri. Trebuie sa spun ca aceste dansuri au fost pregatite in curs de o saptamana, inainte de excursie, cu scopul de a multumi profesorilor si elevilor ca am fost alesi sa mergem in aceasta experienta. Mii de multumiri profesorilor, in special d-nei Ana Savescu. Dansurile au fost un pic obositoare pentru grupul nostru, dar ne-am distrat doar cand am vazut veselia si fericirea de pe chipurile celorlalti copii care ne admirau.                                                   

Dupa ce am terminat de topait, ne-am dus sus in camere, ne-am schimbat si ne-am facut mai frumoase si iarasi am inceput sa topaim, la discoteca. Muzica nu a fost chiar buna, dar chiar si asa ne-am putut distra pentru ca suntem copii creativi si foarte usor adaptabili. S-a terminat si discoteca si am mers la culcare. In mod normal stingerea era la ora 11. Dar noi nu suntem copii care adorm la ora 11. Camera noastra, adica camera 6,  a dat stingerea la ora 1.30, dar au fost camere care au dormit doar o ora jumatate; au adormit la ora 5 si s-au trezit la ora 6.30, desi profesorii le facusera observatii. A doua zi la ora 8 trebuia sa fim drepti pentru ca atunci se servea masa.

A doua zi:

Ne-am trezit la ora 8 si am luat masa, dupa care am urcat muntele. Ufff!!! De aici urmeaza greul. De-abia am pornit de la cabana Fantanele si am inceput deja sa oftam.                    

Urcand padurea admiram cata liniste poate fi pe muntele Ceahlau. Priveam copacii care scoteau un sunet linistitor, vantul care adia la fel foarte usor, cararile care erau foarte inguste faceau parte din peisajul cutremurator pe care il aveam in fata ochilor.                                                             

Domnul Traian era cu mult in fata noastra pentru ca se observa foarte usor ca era un profesor antrenat care mai urcasera muntii. Dar noi ramaseseram in urma impreuna cu d-na Ana Filip si Ana Savescu. Incet, incet, ii ajungeam pe cei din fata dar cand ajungeam noi, ei erau deja odihniti pentru ca faceau pauza de cate 10 minute, si cand ajungeam noi, ei plecau, iar noi nu mai apucam sa ne odihnim  nici  macar 1 minut.

Am ajuns la niste stanci, una dintre ele se numea Panaghia. Am stat cateva minute si am plecat spre Vf. Toaca. Noi iarasi am ramas in urma, si culmea era ca, atunci cand ajungeam sa popasim si noi cateva minute, cei din fata noastra din nou plecau. Pana la urma domnul profesor a spus: „Sa o asteptam si pe doamna Ana, doar ea are factura”. Am mers si am ajuns la statia meteorologica pe care am admirat-o de afara. Apoi am urcat pe Vf.Toaca, dar nu a fost chiar greu, mai greu a fost la coborare. Am ajuns sus: - „ Am invins Ceahlaul”! Peisajul montan era superb, mai ales privit de acolo de sus, iar jumatate de padure avea o umbra intunecoasa. Totul era fermecator, totul facea parte din privelistea minunata.

Dupa ce ne-am odihnit pe Vf. Toaca am coborat si am plecat spre cabana Dochia unde am luat masa. Meniul a fost pregatit intr-un mod deosebit de placut, mancarea fiind foarte gustoasa. In scurt timp am plecat spre Manastirea de pe Ceahlau unde ne-am inchinat si am cumprat suveniruri pentru cei care ne asteptau acasa. De acolo am plecat in cel mai frumos loc „Cascada Duruitoarea”. Recunosc, am mers coborand pe poteci foarte mult, dar ce am vazut acolo nu am mai vazut niciodata. Apa era foarte rece dar avea o dulceata in ea, era o apa vie, cristalina, chiar pura.

Dupa ce am vazut o asemenea minunatie, am plecat spre cabana. Am urcat si am coborat mult prin padure, dar intr-un final am ajuns si noi la cabana Fantanele. A fost lung si greut traseul, aproape interminabil. Cand am vazut cabana, direct in camere pe pat, mai mult moarte de oboseala, decat vii.  

Seara am adormit tot pe la ora 2, si colegii nostri mult mai tarziu, asa ca Doamna Camelia s-a dus la ei, si de nevoie a trebuit sa doarma acolo, sa-i astampere.

A treia zi:

Dimineata la ora 8 am luat masa si am coborat in statiunea Durau, iar la bagaje am fost din nou ajutate.

Acolo jos, ne astepta autocarul si am plecat spre Izvorul Muntelui, unde ne-am plimbat cu vaporasul. Dupa ce am coborat de pe vaporas am mers pe la niste tarabe si ne-am cumparat cate un suvenir, iar pe urma am primit saci si manusi sa strangem gunoaiele intalnite. Erau foarte multe gunoaie, sticle din plastic care s-au adunat de ceva vreme. Prin activitatea noastra de ecologizare am vrut sa dam si un exemplu tuturor oamenilor de acolo, ca trebuie sa facem ceva, pentru ca acel loc sa respire, sa fie mai frumos si mai curat. Speram ca am dat un semnal tuturor celor de acolo, sa fie mai atenti cu mediul inconjurator.

Apoi, ne-am urcat fericiti in autocar si am plecat spre casa. Am inceput sa cantam fel de fel de cantece, astfel incat drumul spre casa mi s-a parut mai scurt.

Si mi-am promis ca nu voi uita niciodata aceasta excursie de pe Ceahlau caci a fost atat de speciala pentru mine. Am fost „majoreta de pe Ceahlau”!

PS: Am uitat sa spun... pe drum am intalnit un copac comic in care am intrat si m-am fotografiat.

Larisa-Elena Bizu

Jurnal de excursie in rime - Ioana-Madalina Obreja

"Verde, Viata, Viitor!"










Imbracati in verde toti
Am pornit la drum in graba,
Veseli si nerabdatori,
Catre muntele Ceahlau.

Dupa atata drum batut,
Obositi si plictisiti,
Am ajuns intr-un final
Exact la locul potrivit.

Cand am coborat usor...
Ne-am uitat incantator.
Tot in jur era frumos,
Minunat, maestuos.

Am urcat in graba mare,
Fiind si nerabdatori.
Doar ca dupa ceva ore
Am cam obosit nitel.

Cand am ajuns acolo sus
Chiar nu mi-a venit sa cred,
«Oare-i vis sau realitate?»
Eu stau si ma tot intreb.

La Cabana Fantanele
Noi frumos am fost primiti.
Si-am gasit camere-n data,
Noi fiind si osteniti.

Am stat pe balcon privind
Privelistea cea minunata,
Stiind ca maine-i alta zi
Si Toaca trebuie urcata.

Mai spre seara asa, tarziu,
A-nceput si discoteca,
Am dansat si ne-am distrat
Pana ce s-a inoptat.

Am mai stat noi pe balcon
Sa vorbim, sa mai glumim
Ca… nu  prea ne era somn
Stiind ca maine-i alta zi.

A doua zi, cu chiu, cu vai,
Am pornit spre Varful Toaca
Tare greu noi am urcat...
Si nu cred ca va fi uitat.

Am vizitat ce-am vizitat,
Apoi iar am coborat
Spre cascada jucausa
Ce nu se lasa oprita.

Spre cabana am plecat,
Obositi de la urcat,
Si satui de coborat,
Si de pietre, si de vant.

Am ajuns toti la cabana..
Intinzandu-ne pe pat
Si gandindu-ne ca maine,
Noi cu totii vom pleca…

Am stat pe bancute-afara,
Povestind ce s-a intamplat
Tot traseul de la stanca,
Pana ce-am ajuns in pat.

Noaptea pe la unu-doua,
Au venit la noi sa doarma
Baietii de vis-a-vis.
Am ras toti si am glumit,
Pana-n zori-de-zi.

Au luat creion de ochi
Si un luciu (rouge) de buze
Desenand pe toti, aproape
Toata fata, cat o tine.

A treia zi de dimineata
Am pornit la drum, spre casa
Si “vai!” iar am coborat
Muntele neispravit.

Ne-am plimbat cu vaporasul,
Doar ca ne-am cam ingrozit
De gunoaiele-adunate,
Pe malul linistitei ape.

Am pornit apoi spre casa,
Veseli si nerabdatori.
Sa mai fie-asa excursii,
Verde, Viata, Viitor!

Ioana-Madalina Obreja - clasa a VIII-a

Jurnal de excursie - Adelin Vasiliu

Prima zi (06 iulie 2012):

Cu bagajele facute si echipati cu tricouri, hanorace, sepci, ghiozdanele, pliante si cu un banner cu titlul si logoul proiectului Verde,Viata,Viitor!, pornim spre statia de unde trebuie sa ne ia autocarul pentru a ne duce pana la statiunea Durau. Intr-un final transportul ajunge, si cu totii ne imbarcam cu zambetul pe buze. La un moment dat ajungem la Statiunea Durau situata la altitudinea de 790 metri.

Aici, la poalele urcusului, ne-au fost date manusi pentru a strange deseurile de pe traseu, cat si saci pentru a le depozita. Dupa aceste cateva minute de odihna (sa ii zicem asa), pornim spre cabana Fantanele. Pe drum mergem agale deoarece cei cu o conditie fizica mai slaba merg destul de greu, dar si asa noi urmam zicala «Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese».

In drum spre cabana nu gasim prea multe gunoaie, spre deosebire de celelalte locuri unde am mers. Dupa alte pauze si alte incurajari primite din toate partile reusim sa invingem muntele si ajungem la Cabana Fantanele, unde un caine mare si frumos, dar totusi si foarte cuminte, ne intampina inca de la portita cabanei. Dupa o odihna de cam o jumatate de ora, incepem sa impartim pliantele turistilor aflati acolo, cu detaliile despre proiectul nostru. In acest timp profesorii coordonatori au aranjat si cu cazarea, asa ca mergem fiecare in camerele noastre si ne alegem paturile fiecare cum si-l prinde.

Dupa ce am despachetat mergem pe afara sa admiram peisajul mirific al muntelui. Apoi, ne hidratam cu apa proaspata si plina cu minerale de la izvorul care se afla putin mai la vale de cabana. Apoi, pentru a ne face simtita prezenta la cabana, atasam bannerul  proiectului nostru Verde,Viata,Viitor ! pe balconul din fata cabanei.

Dupa ceva timp, profesorii ne cheama la un pranz pe cinste dupa acea escaladare a muntelui, care ne-a sleit de puteri si ne-a lasat pe unii si cu o febra musculara. Apoi, dupa masa, mergem sa mai exploram imprejurimile, sa vedem ce mai este de vazut, si cate minunatii ne mai ofera acest loc sublim si plin de mister in care nu mai fusesem niciodata. Mai pe seara facem poze cat de multe sa le avem ca amintire a acestei minunate excursii in care am fost si am invatat cum sa protejam mediul din jurul nostru.

Apoi seara ne-o petrecem intr-un mod mai modern deoarece in barul de jos al cabanei,cu ajutorul  personalului care era acolo am organizat o mica discoteca la care unii dintre noi dansam. In grupul nostru sunt si opt fete de la Scoala Oglinzi care ne-au oferit un spectacol cu dansuri si cantece pupulare, dansuri tiganesti, cat si dansuri pe ritmuri moderne. Apoi, pe la ora unsprezece programul de discoteca s-a incheiat si s-a dat stingerea la toata lumea si toti au plecat in camerele lor. Insa noi mai stam pe balconul cabanei sa mai admiram privelistea si sa mai discutam despre tot ce ne va astepta ziua viitoare. Parca putin speriati de gandul ca urmatoarea zi trebuie sa urcam pana la statia meteorologica, care se afla in cel mai inalt punct de pe Ceahlau si anume 1.904 metri altitudine.

Dupa vreo ora de stat si admirat privelistea mergem si ne culcam deoarece ziua urmatoare o sa ne astepte incercari grele. Insa nu am prea putut dormi decat pana la ora 2:30 AM  deoarece baietii de la camera alaturata vin sa ne murdareasca cu pasta de dinti pe fata. Din pacate unii din noi au un somn mult mai adanc decat altii si au fost foarte tare murdariti cu pasta.  Au mai fost si alte evenimente in cest timp, cum ar fi ca am rupt caloriferul din perete cand a venit un baiat de la cealalta camera si am inceput noi sa ne zbenguim.  Apoi pe la ora 5:00AM am reusit iarasi sa adormim. Asa s-a incheat prima noapte la Ceahlau.

A doua zi (07 iulie 2012):

A doua zi ne trezim la ora 6:00AM putin adormiti de noaptea plina si de culcarea la ora 5 :00AM. Trezirea a fost asa de dimineata deoarece avea sa se dovedeasca a fi o zi foarte istovitoare in incercarea de a ajunge pana in varful muntelui unde privelistile am auzit ca te lasa fara grai. Totusi in ciuda orei foarte matinala de trezire cred ca, o ora ne-a luat doar statul la coada de la baie, deorarece trebuie sa avem grija si de igiena noastra personala. Dupa o mica revigorare mergem si ne umplem sticlele cu apa rece de la izvor. Pe la ora 7:30AM profesorii ne anunta sa mergem sa luam micul de jun,  care se dovedeste a fi unul foarte hranitor deoarece trebuie sa ajungem departe. Peste putin timp profesorii ne cheama la o poza de grup dupa care ne incepem drumul catre statia meteorologica. Pe drum nu mi se mai pare a fi atat de greu drumul pe cat mi s-a parut inainte de plecare insa, este doar inceputul.

Pe drum au fost poteci foarte usoare in care mergeai fara probleme, dar si poteci foarte grele in care toti muschii corpului iti erau pusi la incercare. Unele pauze le-am luat la niste locuri special amenajate cu bancute si mese dar si pe traseu la mai multe stanci gigantice. La un moment dat iesim pe un platou intins  de unde privelistea nu era nici pe departe cum am mai auzit de la altii, este chiar mai frumoasa, parca desprinsa din cele mai frumoase basme. Dupa inca o pauza si o poza de grup pe acest platou, ne pornim iar in drumul nostru spre statia meteorologica.

Peste inca ceva timp ajungem la baza stancii pe care este localizata statia si cei care inca mai au energie ne incepem urcarea. Din pacate cativa elevi dintre noi nu au mai urcat din cauza oboselii. Ei s-au denumit singuri « dezertorii » in frunte cu managerul proiectului, care au luat-o singuri spre cabana Dochia, cica sa ajunga primii !!! :))

Drumul pana acolo este extrem de greu deoarece erau multe pietre care se puteau risipi foarte usor la vale si putea lovi un elev. Insa nu am avut nici o problema cu pietrele asa ca in jumatate de ora am si ajuns sus. Aici am luat o pauza bine-meritata cat sa ii asteptam si pe ceilalti care au fost mai lenti, in acest timp admiram privelistea care este chiar mai frumoasa decat cea de pe platou. Peste inca cinsprezece minute ajung si ceilalti care stau sa se odihneasca, iar noi mergem sa mai facem poze. Dupa ce terminam cu pozele ne strangem toti laolalta si incepem coborarea stancii. Cu greu ajungem jos din cauza pietrelor dar totusi intregi si fara lovituri grave.

Ne continuam drumul pana la Cabana Dochia care se afla la 1756 metri altitudine. Aici la cabana ne-am reunit si cu grupul de acei 9 «dezertori» :)) (mare noroc au avut ca erau cu sefa de proiect) care ajunsesera deja, luam un pranz foarte gustos si apoi iesim afara unde bem un suc rece si ne odihnim, pentru ca mergem dupa asta iar la drum, insa ce a fost mai greu a trecut. Pornim din nou la drum cu bateriile parca reincarcate. Pe drum deviam putin de la traseu luand-o la dreapta sa mergem la Schitul Dochia care va aduna pe 6 August sute de pelerini in Ceahlau. Langa schit se afla o casuta in care se poate oferi chiar si cazare pentru crestinii ce ajung acolo. Dupa pauza pe care am luat-o la schit plecam inapoi pe traseul stabilit catre Cascada Duruitoare. La un moment-dat cativa elevi dintre noi o luam inaintea profesorilor deoarece stiam ca trebuie sa urmarim marcajul cu o cruce rosie pentru a ajunge la cascada. Pe drum intalnim si bucati din traseu dificile dar nici nu se compara cu cele cand a trebuit sa urcam pe varful Toaca.

Ajungem la cascada cu aproximativ patruzeci si cinci de minute inaintea profesorilor si celorlalti elevi. Aici la cascada de 94 de metri privelistea este sublima, iar temperatura este mult mai scazuta. Cei mai curajosi si mai nebuni putin dintre noi am urcat pana pe primul prag al cascadei unde ne-am racorit foarte tare deoarece era si umiditatea ridicata in aer. Apoi au venit profesorii si ne-au dat jos de acolo, sa nu cumva sa cadem si sa ne lovim. Dupa ce au ajuns toti la cascada am facut poze de grup iar apoi am plecat iar la drum catre Cabana Fantanele. Dupa cateva sute de metri de mers impreuna cu profesorii, cativa dintre noi o luam iarasi inainte chiar daca profesorii ne-au avertizat ca ne putem pierde foarte usor pe acest traseu, deoarece sunt niste intersectii si nici nu stim pana la primul indicator daca am luat-o pe poteca corecta. Dupa vreo ora de mers singuri prin salbaticie ajungem la o intersectie unde gasim un semn cu poteca pe care trebuie sa o urmam. Bucurosi ca am nimerit directiile bune pana atunci, incepem sa urmam marcajele de pe copaci cu un triunghi galben cu un contur alb. Dupa mult timp in care am mers ne gandeam daca nu cumva am gresit poteca. Din fericire apar niste oameni politicosi si dupa ce le dam pliantele cu proiectul nostru le cerem niste indicatii despre drumul pe care trebuie sa il urmam. Ei au zis sa continuam sa urmam semnele cu triunghiul deoarece ne vor duce la cabana unde trebuie sa ajungem. Mai mergem cam o ora si gasim un sant pe unde curgea niste apa. Dupa ce gustam ne dam seama ca e apa de la izvorul care alimenteaza si robineul cu apa de la cabana. Atunci ne-am zis ca nu mai avem mult de mers pe acel drum. Ne umplem sticlele cu apa si pornim iarasi. Mergem cat mergem si din urma ne striga alti doi elevi sa ii asteptam; si ei o luasera inaintea profesorilor. Ii asteptam si pornim iarasi. Dupa o curba la dreapta ajungem sa cunoastem traseul stiind ca prima zi am mai trecut pe acolo cand exploram terenul.

Peste cam trei sute de metri ajungem sa vedem cabana pe balconul careia alti cativa elevi de-ai nostri ne asteptau deoarece ei au ajuns cu zece minute inaintea noastra. Dupa ce ne-am mai tras rasuflarea am mers cu totii si am facut dus. Dupa ce au facut toti dus au mai trecut cam douazeci de minute si au ajuns si profesorii cu ceilalti elevi. Noi le facem din mana de pe balcon si ii felicitam ca au ajuns si ei cu bine. S-a facut iar o coada interminabila la baie, insa noi am avut noroc ca am ajuns cu aproape o ora inaintea profesorilor. Pe la ora 2:00 se da iar program de discoteca, dar noi cum eram obositi am preferat sa stam afara pe banci si sa discutam, sa radem, de toate intaplarile de care am avut parte in acea zi.

La ora unsprezece s-a dat iarasi stingerea la toti, insa cativa baieti mergem in camera la fete si stam acolo sa adoarma ceilalti. Pe la ora 4:00AM doi dintre noi, inarmati cu un creion pentru machiat si un luciu de buze strident, mergem in fiecare camera si incepem sa ii mazgalim pe fiecare in parte. O problema este ca in camera unde sunt cei din clasa a VII-a multe paturi sunt lipite intre ele si nu am reusit sa ii mazgalim pe toti; insa am mai ferit din paturi si cred ca doisprezece elevi s-au trezit dimineata cu niste fete groaznice. :)) Apoi pe la ora 5:30AM am mers la culcare, insa am dormit cu inca un baiat pe un pat din camera la fete deoarece mai era unul liber. Asa a trecut si ultima noapte petrecuta la Ceahlau. Aceasta noapte nu o sa o uit prea devreme…

A treia zi (08 iulie 2012):

A treia zi a inceput cu trezirea la ora 6:00AM cu o trezire putin alarmanta parca deoarece nu am dormit aproape toata noaptea. Somnorosi, mergem si ne facem bagajul parca suparati ca s-a terminat asa de repede aceasta excursie. Dupa ce am terminat de facut bagajul, iesim afara si parasim camera cu caloriferul rupt, bucurosi ca nu si-a dat nimeni seama ca nu se mai tine de perete. Afara umplem iar sticlele cu apa si dupa inca o poza de grup plecam inspre Durau. Dupa vreo 5 minute de mers, o luam mai inaintea profesorilor, pe unele locuri de pe traseu fugim, deoarece este mult mai usor sa cobori cand alergi; astfel am ajuns jos in cincisprezece minute. Dupa ce au venit si ceilalti coboram si mai la vale la un parculet in care erau leagane. Acolo stam cam jumatate de ora si ne leganam pana ce soferul autocarului, anunta ca plecam.

Ne imbarcam cu totii in autocar si pornim la drum.Dupa ceva timp ajungem intr-un final la Cabana Izvorul Muntelui unde luam cel mai bun pranz dintre toate mesele din excursie. Apoi, dupa masa majoretele de la oglinzi ne ofera inca un spectacol; dar datorita caldurii si oboselii, nu a iesit asa cu ar fi vrut ele. Apoi dupa acest timp petrecut la cabana pornim spre Lacul Izvorul Muntelui unde mergem intr-o plimbare cu vaporasul de o jumatate de ora iar apoi, mergem la un bar din apropiere unde impartim iarasi pliante cu proiectul nostru. Mai la vale de acel bar realizam cat de poluata este apa, deoarece intr-un loc de langa mal au fost stranse mii de peturi de plastic, care nu au mai fost adunate de ceva timp probabil. Mai realizam si o actiune de strangere a deseurilor care sunt pe acolo pentru a arata oamenilor ce ar trebui sa faca pentru un viitor mai curat si mai bun. Apoi soferul ne trimite pe toti la toaleta deoarece pana acasa avem doua ore de mers continuu si nu mai oprim nicaieri. Ajuns acasa incep sa imi caut parintii care, se dovedesc a fi plecati, si nu am mai avut cui sa povestesc atunci ce am facut in excursie; insa spre seara s-au intors acasa si am avut cu cine vorbi.

A fost cea mai frumoasa excursie in care am mers pana acum, si sper sa se mai faca una exact la fel, si daca se poate tot cu o tema educativa.                                                                                    

Vasiliu Gheorghe-Adelin

Jurnal de excursie- Elena Denisa Obreja

Prima zi

Vineri, 06.07.2012, la ora 8 dimineata, asteptam cu nerabdare in fata scolii, echipati cu tricouri, rucsace, hanorace, sepci, pliante, afise, venirea autocarului care ne ducea la destinatie. Am urcat increzatori in autocar si am pornit la drum.

Primul obiectiv vizitat a fost Manastirea Durau, dupa care am ecologizat prin zona, iar apoi am urcat spre Cabana Fantanele. Cand am ajuns acolo am ramas uimiti de frumusetile din jur. De la cabana se putea observa Muntele Ceahlau, statia meteorologica si multe alte frumuseti.

Seara, dupa cina, am urmarit un mic program artistic oferit de un grup de eleve de la scoala Oglinzi, iar la ora 23:00 s-a dat stingerea, adormind linistiti cu gandul la o noua zi ce ne astepta.

A doua zi

Ne-am trezit dimineata dornici sa urcam Muntele, am luat micul dejun si am pornit la drum.

Traseul a fost interesant, putin obositor, dar cu un peisaj superb, brazi falnici se inaltau spre cer, floricele multicolore ne infrumusetau drumul.

Urcand Muntele am vazut “Cusma Dorobantului”, “Stanca Panaghia”, “Piatra Lacrimata”. Pe langa Piatra Lacrimata se pot vedea alte stanci cu forme deosebite: Detunatele, stanca Dochiei, stanca Faraonului, Santinela, Piatra Lata, Piatra cu apa, Turnu lui  Budu si Ana, din cand in cand ne opream si ecologizam unde era nevoie.

Dupa un drum lung, dar placut, am ajuns pe Varful Toaca, la 1904m care este al doilea ca marime din Masivul Ceahlau, dupa varful Ocolasul Mare. Pe Varful Toaca se afla statia meteorologica cu acelasi nume, pe care am vazut-o indeaproape.

De-a lungul traseului m-a impresionat si mi-a placut foarte mult salutul respectuos si prietenesc dintre turistii pe munte, desi nu ne cunosteam unii cu altii. Mi s-a parut ca suntem ca acasa, in sat, unde toti oamenii se saluta intre ei. La inceput mi s-a parut putin ciudat, dar mai apoi am inceput si noi sa salutam “ca acasa”, caci este un gest foarte frumos!

Dupa 15 minute, in care ne-am odihnit si am admirat peisajul, am coborat spre Cabana Dochia sa luam pranzul; dupa ce am mancat am luat o pauza, iar apoi ne-am indreptat usor, usor spre Cascada Duruitoarea.

Cascada este situata la o altitudine de 1.021m, formata pe Paraul Rupturii.

Caderea de apa masoara 100m. Cascada are 2 parti despartite de un prag: fiecare parte a cascadei are 25-30m. Cand am ajuns acolo am ramas uimiti de frumusetea cascadei, am facut poze si ne-am odihnit.

Dupa ce «ne-am tras sufletul» putin, am pornit din nou la drum spre Cabana Fantanele. Cand am ajuns acolo am luat cina, iar dupa cina am organizat o mica discoteca in sala de mese. Unii faceau fotografii pentru ca era ultima zi petrecuta acolo, iar altii faceau bagajele pentru ca trebuia sa plecam ziua urmatoare.

A treia zi

Ne-am trezit dimineata, putin tristi pentru ca se termina excursia, am servit micul dejun si am coborat la autocar.

Am ajuns jos, ne-am imbarcat in autocar si am pornit spre Izvorul Muntelui.

Dupa un drum de cateva ore am ajuns la Cabana Izvorul Muntelui unde am luat pranzul. Cand am terminat de mancat, majoretele ne-au prezentat  un dans modern la Cabana, iar apoi am plecat spre Lacul Izvorul Muntelui.

Cand am ajuns acolo am ecologizat prin imprejurimi, iar apoi ne-am dus la vaporas cu care ne-am plimbat timp de 30 de minute pe Lacul Izvorul Muntelui, iar in aceste 30 de minute am putut observa frumusetea Lacului adanc de 80 m.  

Dupa ce ne-am plimbat cu vaporasul ne-am urcat in autocar si  am pornit spre casa.

Cand am ajuns acasa ne-am luat la revedere unii de la altii si ne-am indreptat cu pasi mici spre casa.

Asa am petrecut cele trei zile de excursie!

Elena - Denisa Obreja - clasa a VII-a

Jurnal de excursie - Drumuri şi poveşti de vacanţă

Prima zi (06 iulie 2012):

Echipaţi cu tricouri, hanorace, şepcuţe, rucsacuri, şi având în recuzită bannere, afişe, pliante, saci menajeri şi mănuşi, am plecat dis-de-dimineata cu autocarul din Răuceşti. Vremea se anunţă frumoasă, numai bună pentru drumeţia pe muntele Ceahlau. Primul popas l-am  făcut la Poaiana Largului, lângă viaduct, unde ne-am răcorit cu un ceai, sau cu un suc. Am continuat drumul, nerabdători sa ajungem la Durău. Ne doream de foarte mult timp să urcam pe Ceahlău, şi am ajuns la poalele lui.

Traseele din Durau spre Ceahlau incep chiar din fata Serviciului Salvamont. Traseul ales de noi, marcat cu banda rosie, este primul traseu pe care s-a ajuns pe inaltimile muntilor Ceahlau. Sunt doua indicatoare cu acelasi traseu, dar cu ore diferite, cel nou avand timpul mai mare cu 30 minute. Aveam sa descoperim ca aproape toate traseele aveau astfel de indicatoare. Marcajul era vizibil si destul de des.

Am observat de la inceput ca este mult mai curat decat in alte masive in care am umblat. Existau locuri pe trasee amenajate pentru luat masa, unele avand si cosuri de gunoi. Am mai remarcat ca in afara indicatoarelor pentru directie si durata traseu erau si panouri cu denumirea locurilor in care ne aflam, altitudine, coordonatele GPS si numarul de telefon al Salvamontului (ex. La Morminte, Stanca Panaghia, Cusma Dorobantului). Poate pentru unii nu este asa de important acest lucru dar mie mi se pare important pentru a sti unde era un refugiu, unde am gasit apa sau pe unde am trecut in caz ca m-am ratacit si trebuie sa dau date la telefon Salvamontului.

Alte panouri erau cu ilustrate insotite de texte referitoare la fauna si flora din zona, ceea ce nu am intalnit in alte Parcuri in care am ajuns.

Traseul pleaca in urcus domol ca apoi sa urce destul de abrupt avand in vedere ca se urca 400 m altitudine in timp relativ scurt, o ora dupa panou, 45 de minute dupa noi. Pe tot parcursul traseului sunt balustrade din lemn in locurile mai expuse dar si in locurile mai greu de urcat.

Ajunsi la Cabana Fantanele aflata la 1260 m avem prima vedere asupra statiunii Durau de la inaltime dar si varful Toaca a mai pierdut ceva din inaltimea care ne despartea cand am plecat.

Cabanierii, extremi de draguti, ne asteptau deja cu masa de pranz. Ne-am cazat in camere, am despachetat bagajul, si am iesit afara pentru a admira privelistea incantatoare in care ne aflam. Ne-am potolit setea cu apa rece de la izvorul amenajat langa cabana, am fotografiat si filmat imprejurimile. Totul parea atât de perfect, in fata ochilor se asternea o priveliste minunata, parca iesita din povesti. Am trait sentimente de împlinire si bucurie deplina.  Baietii au amplasat sus, pe pridvorul cabanei, bannerul pentru a marca prezenta noastra acolo, a excursiei “Verde, Viata, Viitor”.

Seara, ne-am petrecut-o intr-un mod deosebit, si pentru asta trebuie sa multumim gazdelor care ne-au ajutat cu aparatura necesara. In grupul nostru se aflau si 8 fete de la Scoala Oglinzi, care ne-au oferit un spectacol pe cinste: dansul majoretelor pe ritmurile salbatice ale Ruslanei, muzica si dansuri populare, dansuri tiganesti, cat si pe ritmuri moderne. Am oferit localnicilor si turistilor din zona pliante informative privind proiectul nostru “Verde, Viata, Viitor!”

A doua zi (07 iulie 2012):

Abia asteptam dimineata sa urc pe muntele in care aproape fiecare stanca, varf si cascada are legenda ei. De aici traseul mi se pare mult mai usor pana sub varful Toaca. Doar trei urcusuri mai grele dar scute, in rest poteca domoala, prin padure, marginita de zmeura. Mergeam si mancam cand dintr-o parte cand din alta, le luam doar pe cele mari. In timp ce ramaneam mereu in urma, preocupata cu zmeura, am descoperit misterul indicatoarelor cu ore diferite: cel cu durata mica pentru atunci cand nu e coapta zmeura si cel lung pentru pofticiosi ca mine.  Primul urcus din cele de care am pomenit este in zona La Morminte unde o placa de marmura pe o cruce ne aminteste de ostasii cazuti in al doilea razboi mondial in muntii Ceahlau. Al doilea urcus ne scoate in gol alpin in Curmatura Piatra Lata de unde putem admira lacul Izvorul Muntelui si statiunea Durau dar si blocul de piatra ce reprezinta “Cusma Dorobantului” ce are legenda ei.

De la “Cusma Dorobantului incepe zona cu jnepenis care tot urca si ajungem in dreptul la “stanca Panaghia” care de asemenea a dat nastere multor legende. De aici se merge pe curba de nivel pe sub varful Toaca. Poteca e plina de fragi. Multi turisti prefera sa tina traseul spre cabana Dochia pe platoul ce se intinde de aici pana la Ocolasul Mare. De aici se vede foarte bine Schitul Dochia situat pe platou.

Ajunsi in dreptul marcajului spre varful Toaca, incepem sa urcam pe traseul in serpertine scurte si abrupte si in 20 de minute ajungem pe varful care se vede maret din Durau. Suntem la inaltime, dar pe cel mai inalt posibil din Ceahlau. Peisaje foarte frumoase spre Durau, spre platou si spre lacul Izvorul Muntelui care pare mai mult desenat decat real.

Ne indreptam apoi pe platou spre cabana Dochia trecand mai intai peste vf. Lespezi (1802 m).

Cabana Dochia este situata la 1750 m si ofera locuri de cazare si masa celor ce vor sa petreaca mai multe zile pe platou. Langa cabana avem un alt izvor pentru a ne completa rezervele de pauza binemeritata, mancam ceva si admiram aceste locuri pe care am asteptat atat demult sa le vedem.

Ne continuam traseul abatandu-ne putin la dreapta pentru a vizita si Schitul Dochia, schit de calugari ce poarta hramul “Schimbarea la fata” ce aduna in data de 6 august cand este sarbatorit mii de pelerini in Ceahlau. Langa schit se afla Casa Pelerinului ce ofera locuri de cazare.

Pe platou se gasesc la tot pasul afine si merisor. De aici se fac si salturi cu parapanta.

Coborarea in Fantanele o facem pe traseul Cruce Rosie pe la cascada Duruitoare despre care cei de la salvamont ne-au spus ca este cel mai dificil. Intr-adevar coborarea este foarte abruta punandu-ti la incercare toti muschii picioarelor pana la cascada, apoi devine acceptabila. Am mai obsevat ca aici urcau parinti cu copii, destul de multi, unii chiar foarte mici pe care ii carau in carca. Mi-a placut sa vad asa multi oameni pe munte dar totusi cred ca e un risc.

Spectaculoasa Cascada Duruitoare se aflata la 1021 m altitudine avand o inaltime de 30 m atragand foarte multi turisti.

Dupa ce am admirat cascada am coborat spre cabana Fantanele, multumiti si fericiti de primul nostru traseu in Ceahlau. Pe toata durata traseului ne-am salutat cu turistii, le-am oferit  pliantele noastre, incercand să dam un exemplu asupra importanţei pe care o are un mediu înconjurător curat şi îngrijit pentru sănătatea oamenilor.

A treia zi (08 iulie 2012):

Dimineata, ne-am trezit pe la ora 7.30, am facut bagajul, am luat micul dejun si ne-am luat ramas bun de la cabanierii de la Fantanele. Coborasul spre Durau, ni s-a parut fara sfarsit, deoarece am acumulat pe langa oboseala si un pic de febra musculara.

Ajunsi in statiune, autocarul ne astepta pentru a merge spre Izvorul Muntelui.

Pentru stimularea motivaţiei de a ne implica mai activ în acţiuni de protejare a mediului înconjurător, de-a lungul traseului ne-au fost prezentate zonele afectate de diferite forme de poluare şi degradare în urma intervenţiei necontrolate a omului. Am avut posibilitatea să observam zonele afectate de inundaţii, alunecări de teren, defrişări masive, zone poluate în urma industrializării excesive.

Dupa un pranz pe cinste la cabana Izvorul Muntelui, colegele noastre ne-au oferit din nou un program artistic, la care au asistat mai multi turisti. Apoi, ne-am luat ramas bun si am plecat spre Lac unde am facut o plimbare de jumatate de ora cu vaporasul. Aici am constatat ca sunt multe gunoaie, pet-uri in primul rand. Am realizat si ecologizarea locurilor, incercand sa dam un exemplu localnicilor si turistilor asupra importanţei pe care o are un mediu înconjurător curat şi îngrijit pentru sănătatea oamenilor, iar pentru o mai bună informare asupra activităţilor care se desfăşoară în excursia ecologică, am inmanat pliante.

Avand aparate de fotografiat si filmat la noi, am incercat sa surprindem in imagini cat mai mult din acest traseu, pentru a arata celor de acasa, prin intermediul site-ului, obiectivele vizitate.

Au fost 3 zile superbe. Nimic nu se compara cu un week-end in natura.

Oricum, noi am fost foarte incantate de mini-vacanta oferita. Mergeti si vedeti minunatiile din tara noastra. Aveti ce vedea, aveti de ce va bucura!

Elena - Adelina Grigoras – clasa a IX-a

Ioana - Casiana Stan – clasa a VIII-a

Anunt pentru participantii la excursia ecologica!

Aşteptăm cu mare interes, jurnalul vostru despre excursia ecologică de 3 zile de pe Ceahlău - Drumuri şi poveşti de vacanţă!
Cele mai frumoase creaţii vor fi premiate în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe data de 1 august, începând cu orele 11.00, locaţia urmând a fi comunicată ulterior.
Vor fi acordate, pentru primele trei locuri, premii şi diplome. Copiii sunt invitaţi să participe la eveniment, alături de părinţii şi prietenii lor.
Lucrările voastre vor putea fi vizionate on-line, aici pe site-ul www.eco-raucesti.ro, accesând proiectul "Verde, Viaţă, Viitor" în cadrul rubricii "Ştiri", dar şi pe pagina de facebook "Verde, Viata, Viitor", pagina creata de Ioana-Casiana Stan.
Jurnalul câştigator va fi desemnat pe baza următoarelor criterii: originalitate, creativitate, gradul de înţelegere a noţiunilor de protecţia mediului utilizate, si desigur vom lua în considerare şi numărul de like-uri. :)
Adresele la care ne puteţi trimite compunerile voastre: verde_viata@yahoo.com, anasavescu@yahoo.com.
Mult succes!

Traseul excursiei din 06 - 08 iulie 2012

  • Vineri (06.07.2012): Răuceşti - Poiana Largului - Durău - Cabana Fântanele
  • Sâmbătă (07.07.2012): Cabana Fântanele - Vârful Toaca - Cabana Dochia - Mrea Ceahlau - Cascada Duruitoarea - Cabana Fântanele
  • Duminică (08.07.2012): Cabana Fântanele - Durău - Lacul Izvorul Muntelui - Bicaz - Piatra Neamţ - Răuceşti

Masivul Ceahlaul - jud. Neamt

In Carpatii Orientali, la o distanta de aproximativ 36 km de Piatra Neamt, cu o inaltime de 1907 m, se ridica masivul Ceahlau. Masivul Ceahlau este unul din muntii cu o mare importanta turistica din Carpatii Orientali. La aproximativ 900 m se afla statiunea Durau de unde se poate pleca catre masiv. Ceahlaul are doua varfuri mai importante: Ocolasul Mare si Toaca. In apropierea varfului s-a construit o scara de lemn, care in timp a devenit subreda, dar cu multa atentie si curaj se poate urca in varf. Privelistea din varf este una uimitoare, cu o imagine incredibila asupra intregii Moldovei. Tot in varf se afla amplasata o statie meteo. Varful Toaca se poate admira din unghiuri diferite: de pe varful Ocolasul Mare (cu o inaltime de 1907 m, al doilea ca marime de pe Ceahlau, zona care a fost transformata in rezervatie naturala), de pe stanca Piatra Lacrimata (o stanca cu o forma ciudata dar deosebita), sau de langa manastirea Ceahlau. Manastirea cu acelasi nume ca masivul a fost ridicata in anii 90 si este o mica manastire din lemn, dar mare din punct de vedere spiritual, un perfect loc de rugaciune si reculegere, unde parca Dumnezeu e mai aproape de noi. Pe masiv pe langa Piatra Lacrimata se pot vedea alte stanci cu forme deosebite: Detunatele, stanca Dochiei, stanca Faraonului, Santinela, Piatra Lata, Piatra cu apa, Turnu lui Budu si Ana. In drumul dinspre cabana Dochia si Statiunea Durau, se aude un zgomot placut, zgomotul facut de caderea apei de la 100 de metri inaltime. Este cascada Duruitoarea. Este o priveliste minunata si uimitoare. Baza turistica este variata, formata din hoteluri si pensiuni care ofera locuri de cazare in statiunea Durau dar si cabane construite aici cu multi ani in urma, in punctele cele mai insemnate ale masivului, cabane cunoscute de toti cei care au urcat macar o singura data muntele Ceahlau: Cabana Fantanele si Cabana Dochia. Pentru cei care vin pentru prima data aici pot incerca un traseu usor cu plecare din Izvoru spre cabana Dochia prin curmatura Lutu Rosu. Pentru cei dornici de adrenalina isi pot incepe drumetia din Izvoru Muntelui pana la cabana Dochia prin Poiana Maicilor avand ca repere Poiana Maicilor, Turnul lui Budu si Ana, Ocolasul Mic si Mare. Privelistele sunt uimitoare, de aceea drumul lung si dificil merita facut.

Ecosistemul în pericol! - Simpozion

Necesitatea adoptării unor măsuri de protecţie a mediului înconjurător împotriva factorilor poluanţi a făcut obiectul unui simpozion cu tema "Ecosistemul în pericol", organizat in ziua de 22 iunie la Răuceşti, în cadrul proiectului “Verde, Viata , Viitor!”. La eveniment au participat elevi şi cadre didactice de la şcolile din comuna Răuceşti, în frunte cu directorul Lidia Bănărescu, care au avut alături părinţii copiilor, reprezentanţi ai administraţiei locale, ai APM Neamţ, profesori pensionari etc. Participanţii au aflat că sursele de poluare de pe raza localităţii au fost identificate printr-o acţiune a elevilor şi cadrelor didactice din şcolile comunei. În luna iunie, copiii însoţiţi de profesorii de biologie, chimie şi geografie, au străbătut comuna pentru a depista, filma şi fotografia sursele de poluare şi efectele acestora asupra solului, apei, pajiştilor etc. Cu imaginile surprinse s-a realizat o prezentare electronică şi un portofoliu cu fotografii ce au fost postate pe website-ul proiectului www.eco-raucesti.ro. O altă acţiune s-a realizat de către un grup de elevi care au mers cu bicicletele pe malul rîului Moldova şi au constatat că principalele cauze de poluare a acestuia sînt apa menajeră, apa industrial şi produsele chimice folosite în agricultură. S-au prezentat şi pricipalele surse de contaminare a solului, aici fiind incluse neracordarea populaţiei la un sistem de canalizare, reziduurile menajere şi agrozootehnice. În cadrul simpozionului, din partea administraţiei publice locale a vorbit viceprimarul din Răuceşti, Lazăr Tărăboanţă, care s-a referit la modul de colectare a deşeurilor în comună, prezentînd şi proiectele pentru rezolvarea problemelor de mediu şi sănătate publică. Învăţătoarea Domnica Vrînceanu - responsabilul activităţii, a făcut o informare despre activităţile ecologice din Şcoala nr. 1, iar la final s-au prezentat activităţile viitoare ce se vor desfăşura pînă în octombrie 2012.

Simpozionul a debutat cu un cuvant de bun venit si multumire adresat tuturor participantilor, din partea directorului scolii, d-na prof. Lidia Banarescu, urmand apoi ca responsabilul acestei activitati, d-na înv. Domnica Vrinceanu, sa prezinte sursele de poluare identificate de pe raza comunei Raucesti.

Au mai luat cuvântul reprezentantul de la APM Neamt, care a discutat despre problemele actuale de mediu cu care se confruntă populaţia, si a realizat o prezentare electronica pe tema pungilor din plastic, care aruncate intamplator pot degrada mediul inconjurator, având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Pe marginea materialului prezentat urmează o dezbatere interactivă.

Invitaţii au primit câte o mapă cu materiale informative (portofolii, pliante).

 

Aruncă orgoliul la gunoi şi reciclează respectul!

Daca am avea grija sa ne tratam pamantul cu respect, poate ca problemele de care ne lovim astazi nu ar mai fi atat de pregnante. Crezi ca o punga aruncata aiurea nu face diferenta? Arunci tu, si altii ca tine si se aduna… si pungile alea raman chiar ani in solul sau in apa unde le-ai aruncat tu. Pana la un punct e in regula insa. Natura, mediul functioneaza ca un sistem iar sistemul acesta are o serie de proprietati, capacitati, cum vrei sa ii spui… stabilitate, adaptabilitate, autoreglare. Cu alte cuvinte, daca vii tu cu orgoliul tau de Homo sapiens, fiinta inteligenta, suprema de altfel, si „te joci” intr-o maniera groteasca si perfida cu natura, care a avut indeajuns de mult altruism sa iti ofere toate conditiile necesare sa poti supravietui, perturbandu-i astfel niste cicluri naturale, perfect conforme cu nevoile tale. Poluezi, cu alte cuvinte. Natura se protejeaza cumva, se adapteaza, asimileaza fluctuatiile periculoase pe care tu i le-ai indus, isi creeaza un nou echilibru, care evident ca nu mai e acelasi cu cel dinainte, dar se autoregleaza cumva (si observi tu ulterior, ca apa are o culoare ciudata, sau ca in zona de unde, odata, tu mancai mere din copac, acum nu mai creste nimic pe locul respectiv)

Pana la urma ce este poluarea? Un exces din punct de vedere calitativ sau cantitativ a unor substante, sau forme de energie, care prin introducerea lor in mediu determina disfunctionalitati ale proceselor si sistemelor naturale, evident, cu efecte adverse atat asupra mediului cat si a sanatatii noastre.

Revenind la solurile noastre (pentru ca si ele fac parte din mediu, alaturi de apa, aer), aceasta resursa uitata din pacate, constatam ca se epuizeaza la fel de repede sub amprenta poluarii, fie ca vorbim de o poluare naturala, indusa de incendiile de padure, sau de una antropica, prin diferitele produse chimice si ingrasamintele utilizate in agricultura, ce distrug implicit proprietatile naturale ale solului (exemplele sunt numeroase si de o parte si de alta). Viermii de pamant, nu pot supravietui intr-un sol contaminat. In conditii normale, acestia mananca orice provine de la natura (frunze, materii biodegradabile etc) si transforma solul intr-unul afanat, eco friendly, numai bun pentru plantat. Punga pe care tocmai ai aruncat-o cu siguranta nu ii place.

De ce continui sa aduc in vedere "punga"? Pai se pare ca nici pungile nu mai sunt ce-au fost! Suntem obisnuiti cu banala punga de plastic, pe care ne incapatanam efectiv sa o cumparam de fiecare data cand mergem la supermarket (faceti experimentul de a calcula cat dati pe luna pe fiecare pungulita pe care o cumparati de fiecare data cand mergeti la cumparaturi) putini dintre noi insa stim si ce exista in compozitia acesteia, daca este sau nu biodegradabila. Raspunsul vine de la organizatiile nonguvernamentale, care dupa ce au analizat compozitia asa ziselor pungi biodegradabile, au constatat ca majoritatea pungilor din comert sunt periculoase pentru mediu si, mai grav, pun in pericol viata consumatorilor. De ce? Pe langa cei 98% polietilena, cei 2% ramasi sunt aditivii care fac ca punga sa se faramiteze dupa un anumit timp, implicit are timp berechet sa polueze suficient mediul, solul. Si pentru ca se pare ca sunt si cancerigeni si nu respecta normele europene. Inca o data, de ce? Pentru ca sacosele greu biodegradabile se pare ca au in compozitia lor metale grele, de genul plumbului si mercurului, ori prezenta acestora in orice mediu aerian, acvatic, sol, e extrem de problematica.

Specialistii straini spun ca am ajuns in aceasta situatie in lipsa unui sistem de monitorizare a pungilor. Noi nu avem inca un laborator de testare a sacoselor si evident ca producatorii romani de pungi resping toate acuzatiile si sustin ca marfa lor nu este periculoasa, nici daca tinem mancarea in ea, nici daca ajunge in sol sau in panza freatica. In cazul lor, nu e greu de dedus ce au ales… Orgoliul sau respectul?

Identificarea surselor de poluare - pe râul Moldova

Dacă dorim să căutăm definiţii ale poluării, vom găsi multe, ca de exemplu aceasta: „Poluarea atmosferică implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii.” Sau „Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosfera a unor substanţe străine de componenta normala a aerului, care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă tulburări ale sănătaţii omului, creează disconfort populaţiei dintr-un teritoriu, afectează flora şi fauna sau alterează mediul de viaţă al omului”.

Elevii şcolilor din comuna Răuceşti au pornit într-o acţiune de identificare a surselor de poluare. S-au organizat în echipe de câte 5, şi s-au deplasat împreună cu profesorii de biologie, chimie, geografie, în diferite zone ale comunei Răuceşti pentru a depista, a filma şi a fotografia sursele de poluare şi efectele acestora asupra solului, apei, pajiştilor etc. Cu imaginile surprinse s-a realizat şi o prezentare electronică, un portofoliu cu fotografii ce s-a postat pe website şi vor fi valorificate la următoarea activitate.

Un grup de elevi s-a deplasat pe malul râului Moldova. S-a constatat că apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor.

Îngrăşămintele chimice, cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură, sunt vărsate în lacuri şi râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă acvatice. Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor. Pământul şi nămolul duse de apă de pe dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze cursul apelor şi să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de nămol pot să elimine unele specii de peşti. De exemplu, când defrişările îndepărtează învelişul de plante al versanţilor dealurilor, ploaia poate să ducă pământ şi nămol în râuri, acoperind pietrişul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii îşi depun icrele.

Identificarea surselor de poluare - poluarea solului

Poluarea solului este cauzata de:  pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse în sol;   apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îi antreneaza în adâncime;  râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate; deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator; pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.

Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.

· reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor în locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi;

· reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata în functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata;

· reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijirea animalelor, din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme;

· reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi utilizati   în   activitatea   industriala,   agricola,  zootehnica,   medicala,   cercetare stiintifica etc.

 Influenta poluantilor solului asupra mediului

Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaza partial depunând elemente nocive în sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari importante la suprafata si în apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si faunei. lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice depuse în ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

Identificarea surselor de poluare - Neracordarea populaţiei la un sistem centralizat de canalizare

O altă sursă de poluare este neracordarea populaţiei la un sistem de canalizare. În satele comunei Răuceşti nu există un sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate menajere. Deşi construcţiile noi au aproape în totalitate racordări la apa potabilă pentru bucătărie şi baie, improvizaţiile de fose duc la poluarea apelor subterane.

Depozitele de bălegar, precum şi wc-urile sunt de asemenea surse de poluare, ori de câte ori plouă. Apele subterane sunt evacuate prin şanţuri, alăturate căilor de acces.

Existenţa alimentării cu apă, impune deversarea apei uzate, încărcată cu substanţe organice care în lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare şi epurare a acestor ape generează infectarea apelor de suprafaţă şi subterane a solului, subsolului şi aerului cu noxe specifice acestor ape uzate.

Astfel, pot apărea epidemii de boli infecţioase precum şi zone insalubre ce pot degrada mediul înconjurător.

Pentru rezolvarea problemelor de mediu şi sănătate publică este necesară şi oportună construirea unor reţele de canalizare-colectare a apelor uzate menajere, rezultate de la gospodăriile populaţiei şi unităţi publice, precum şi a unor staţii de epurare performante care să satisfacă cerinţele de calitate a apei deversate impuse de normele în vigoare.

Surse de poluare - Modificările cuverturii terestre şi ale utilizării terenurilor

Modificările globale cumulative din ultimele decenii au produs o schimbare semnificativă a mediului la nivel global, dar mult mai vizibile la nivel local. În această categorie de modificari intră şi activităţile antropice (modificarea utilizării terenurilor, extinderea localităţilor, despăduririle, poluarea mediului), care prin însumare ajung să influenţeze mediul înconjurător. Schimbările cuverturii terestre şi ale utilizării terenurilor (despăduriri, extinderea terenurilor arabile, restrângerea arealului terenurilor umede etc.) sunt considerate modificări cumulative, influenţând modificările globale prin adiţionare. În acelaşi timp aceste schimbări au o semnificaţie sistemică prin transformările pe care le produc în compoziţia atmosferei şi prin modificarea albedoului suprafeţei terestre.

La nivelul întregii planete s-au înregistrat schimbări ale mediului, resimiţite într-o măsură din ce în ce mai mare de-a lungul timpului. Un factor important în această schimbare îl reprezintă chiar omul, comunitatea si activităţile lor însumate. Din păcate această schimbare este una ireversibilă, care ne arata puterea omului de a influenta evolutia mediului.

În ţara noastră, cele mai mari modificări ale peisajului, care au fost provocate de intervenţia omului, au fost declanşate de începerea amenajării gospodăriilor de stat şi modificarea modului în care terenurile erau exploatate. Construcţiile agroindustriale au produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai apariţia unor construcţii noi. Începutul acestei activităţi poate fi considerată odată cu începerea reconstrucţiei drumurilor de exploatare din zonele limitrofe ale localităţilor sau eliminarea lor definitivă. Deasemenea au fost modificate categoriile de folosinţă ale terenurilor (pentru crearea unei suprafeţe mari de teren agricol au fost defrişate livezi întregi şi liziere ale pădurilor), au fost modificate terenurile limitrofe râurilor şi pădurilor. Au fost astupate iazurile situate în zona de studiu şi transformate în teren agricol.  Modificarea modului de exploatare a terenurilor a dus la modificarea radicală a unei întregi zone de studiu.

Despaduririle  reprezintă totalitatea acţiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe anumite suprafeţe, atât din cauze naturale cât, mai ales, din cauze antropice. Pădurea are funcţii multiple ecologice, sociale şi economice şi este suportul unui bogat tezaur de informaţie genetică şi ecologică. Activităţile umane exercită o presiune accentuată asupra fondului forestier prin despăduriri, prin fragmentarea arealului şi prin conversia utilizării terenurilor spre alte destinaţii.

Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia reliefului prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului. Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect, în special pe pantele cu înclinare medie, intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor gravitaţionale. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune. Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor vegetaţii cu valoare nutritiva scăzută.

Construirea de drumuri de exploatare a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă, prăbuşiri de bolovani, producându-se dezechilibrări locale ale reliefului Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna au suferit modificări calitative şi cantitative.

 

stoica_iulian_1_7_-_despaduriri

Poluarea este fenomenul de degradare, deteriorare a aerului, apei, solului prin acţiunea unor factori poluanţi (chimici, fizici, biologici, sonori, etc).

Poluarea apei: Prin poluarea apei, se intelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina improprii utilizarii normale in scopurile in care aceasta utilizare era posibila inainte de a interveni alterarea. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru consum.

Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se datoreaza surselor de poluare naturale si se produce in urma interactiei apei cu atmosfera, cand are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta, cu litosfera, cand se produce dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa. Poluarea artificiala se datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei etc. Se poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata. Poluarea controlata (organizata) se refera la poluarea datorata apelor uzate transportate prin reteaua de canalizare si evacuate in anumite puncte stabilite prin proiecte.  Poluarea necontrolata (neorganizata) provine din surse de poluare care ajung in emisari pe cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.
Poluarea normala si accidentala reprezinta categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normala provine din surse de poluare cunoscute, colectate si transportate prin reteaua de canalizare la statia de epurare sau direct in receptor. Poluarea accidentala apare, de exemplu, ca urmare a dereglarii unor procese industriale, cand cantitati mari (anormale) de substante nocive ajung in reteaua de canalizare sau, ca urmare a defectarii unor obiective din statia de preepurare sau epurare.

Se mai poate vorbi si despre poluare primara si secundara. Poluarea primara apare, de exemplu, in urma depunerii substantelor in suspensie din apele uzate, evacuate intr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundara apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate in urma fermentarii materiilor organice depuse din substantele in suspensie antreneaza restul de suspensii si le aduce la suprafata apei, de unde sunt apoi transportate in aval de curentul de apa.

stoica_iulian_1_4_-_poluare_apa

Poluarea aerului: Aerul constituie învelişul gazos al Pământului, înveliş numit atmosferă. în industrie, aerul se foloseşte pentru obţinerea azotului, oxigenului şi a gazelor rare, cât şi ca agent oxidant.

Poluarea atmosferei este determinată de deversarea şi acumularea în aer a unor substanţe străine care afectează în măsură mai mare sau mai mică compoziţia acestuia, determinând variaţii ale proprietăţilor atmosferei. Prezenţa unor astfel de substanţe este nocivă deoarece afectează şi poate chiar distruge echilibrele ecologice şi implicit viaţa omului. Substanţele nocive eliberate în aer se dispersează în atmosferă şi sunt răspândite la distanţe foarte mari, ca urmare a deplasării maselor de aer. O mare parte sunt preluate ulterior de apa din precipitaţii prin intermediul căreia ajung în apele de suprafaţă (râuri, lacuri, mări şi oceane) sau în sol.

Sursele de poluare atmosferică se pot grupa în două categorii: surse naturale (erupţii vulcanice, fenomene de descompunere, uragane ş.a.) si artificiale, rezultate în urma activităţilor umane (transportul auto, industria chimică, metalurgică, sectorul energetic, etc.).

Poluanţii atmosferici produc efecte directe, imediate cât şi efecte indirecte, pe termen lung. Astfel, spre exemplu, fenomenul de smog (fum, ceaţă) datorat gazelor de eşapament şi compuşilor organici incomplet arşi care reacţionează fotochimic formând compuşi cu efecte multiple: reduce vizibilitatea pe arterele de circulaţie, determină afecţiuni respiratorii, erodează clădirile, determină degradarea spaţiilor verzi, etc.

Între efectele indirecte, pe termen lung ale poluării atmosferei, cale mai actuale sunt: o efectul de seră, o ploile acide şi o degradarea păturii de ozon din stratosferă.

 Efectul de seră constă în încălzirea suprafeţei terestre pe seama radiaţiei solare care datorită gazelor existente în atmosferă trec prin atmosferă în cantitate mult mai mare şi nu pot trece în sens invers , spre spaţiul cosmic. În procesul de încălzire globală, nu temperatura medie este cea care ucide ci extremele. Secetele neaşteptate, valurile de căldură exagerate, uraganele devastatoare sunt doar câteva dintre fenomenele periculoase a căror durată de desfăşurare nu vor putea fi niciodată prevăzute în întregime.

 Ploile acide rezultă din spălarea bioxidului de sulf şi oxizii de azot din aer, care revin pe pământ sub formă de acid sulfuric şi acid azotic, substanţe extrem de corozive. Ploile acide se manifestă în zone relativ îndepărtate de locul unde s-au emis agenţii de poluare. Acestea apar mult mai intens în zonele reci ale globului deoarece aici concentraţia amoniacului din aer, care ar putea neutraliza acizii care se formează, este forte scăzută (obţinut pe seama proceselor lente de descompunere ale materiei organice ). Aceste ploi au efecte negative prin: dizolvarea sărurilor de calciu şi magneziu din sol, dizolvarea stratului de ceară ce protejează frunzele şi acele de conifere.

 Distrugerea stratului de ozon (ecran protector de gaze) din atmosferă, de o grosime de câţiva mm, intensifică proprietăţile de absorbţie ale atmosferei, lăsând să treacă radiaţiile solare în cantităţi exagerate şi implicit o mare parte din radiaţiile infraroşii. Emisiile de gaze poluante din activităţile umane, deteriorează pătura de ozon şi declanşează efectul de seră, care la rândul său provoacă efecte în lanţ: schimbări climatice, creşterea nivelului mărilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului punând în pericol viaţa în ansamblu.

stoica_iulian_1_5__-_poluare_aer

Poluarea solului: Solul este partea superficială a scoarţei terestre care permite dezvoltarea plantelor şi animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin acţiunea îndelungată şi interdependentă a factorilor climatici şi biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere şi are caracter de fixitate. O dată distrus, el nu se va mai putea reface aşa cum a fost, pentru că nu se pot reproduce condiţiile formării lui.

Starea de fertilitate a solurilor reprezintă factorul esenţial pentru practicarea unei agriculturi durabile şi performante şi constituie un indicator decisiv al situaţiei economico-sociale şi al nivelului de viaţă a locuitorilor din mediul rural. Din nefericire, în ultimul timp, în întreaga lume se constată o diminuare a interesului pentru aplicarea măsurilor ştiinţifice menite să asigure creşterea fertilităţii solului şi să prevină degradarea terenurilor agricole si silvice. Fertilitatea solului este dată de conţinutul în substanţe humice, respectiv în substanţe organice provenite din descompunerea lentă a materialului de origine vegetală şi animală sub acţiunea faunei şi florei din sol. Stratul de humus dispare dacă este antrenat de ape sau de vânt, situaţie care apare atunci când humusul nu este bine fixat în sol, prin intermediul rădăcinilor plantelor sau dacă apa alunecă prea energic la suprafaţa solului.

Degradarea solului, prin pierderea fertilităţii, se produce fie: prin exportul de elemente nutritive din sol o dată cu recolta, prin asanarea mlaştinilor, prin eroziunea cauzată de despăduririle masive sau păşunatul excesiv, sau prin acidifiere sau salinizare. Poluarea solului constă în schimbarea compoziţiei calitative şi cantitative, schimbare care afectează evoluţia normală a biocenozei aferente lui.

Poluarea solului cu produse chimice este un proces de impurificare şi indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesivă a pesticidelor. Pesticidele, erbicidele şi fertilizanţii sunt dăunători nu numai pentru sănătatea omului, acestea pot avea un efect nociv asupra solului prin nimicirea faunei din sol care asigură încorporarea materiei organice în sol.

stoica_iulian_1_6__-_poluare_sol

31 Mai 2012 - Lansare proiect Verde, Viata, Viitor!

La sala de festivităţi a Comunei Răuceşti a fost lansat oficial proiectul "Verde, Viata, Viitor". Proiectul a fost iniţiat de Fundatia de Dezvoltare Locala Speranta Tg. Neamt, fiind finanţat cu sprijinul Consiliului Judetean Neamt. În esenţă, programul vizează educaţia şi conştientizarea tinerilor din comuna Raucesti privind protecţia mediului.
La eveniment au participat părinţii şi elevii şcolilor din comuna Răuceşti, cadrele didactice de la unităţile de învăţămînt din comună, personalul Primăriei Răuceşti, consilieri locali, cetăţeni cu adevărat interesaţi de problematica mediului înconjurător. Din partea Agentiei de Protectie a Mediului Neamt fost prezent d-l inspector Nicolae Rizescu, iar din partea Consiliului Judetean Neamt, d-na Nicoleta Stelea.
A fost o încîntare să vezi atîţia tineri "verzi" foarte preocupaţi de problematica sănătăţii mediului înconjurător, în fapt a viitorului lor.

Ana Savescu, manager proiect:

"Este nevoie de mai multă atenţie şi responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat. Din păcate, unii oameni tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi de distrugere a mediului înconjurător şi, implicit, a sănătăţii fiecăruia dintre noi. Necesitatea derulării acestui proiect privind mediul înconjurător la nivelul comunităţii noastre  se impune ca o prioritate, deoarece se constată o degradare crescîndă a mediului înconjurător prin acţiuni necontrolate ale cetăţenilor: defrişare masivă, exploatarea solului pînă la epuizare, păşunatul excesiv, depozitarea resturilor menajere pe cursurile de apă ori pe terenuri improprii acestei activităţi, deversarea apelor menajere în locuri neadecvate. Toate aceste acţiuni necontrolate şi iresponsabile pot duce la crearea unor dezechilibre în natură care, mai devreme ori mai tîrziu, pot provoca dezastre ecologice. 
Pornind de la premisa că o viaţă sănătoasă poate exista doar într-un mediu curat, prin acest proiect ne propunem conştientizarea şi responsabilizarea cetăţenilor comunei noastre asupra efectelor pe care le pot avea acţiunile lor necontrolate asupra mediului înconjurător şi implicarea lor în activităţi de protejare şi de conservare a mediului prin înlăturarea surselor de poluare existente în zona noastră.
Proiectul propune o abordare nouă privind educaţia ecologică a elevilor care, pe lîngă participarea la cursuri teoretice, ei vor trece şi la aplicarea practică a cunoştinţelor dobîndite.

Tinerii sînt un public important pentru educaţia privind protecţia mediului, ei fiind gestionarii şi consumatorii de mîine ai resurselor naturale. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevii pot avea un impact deosebit, pot duce la creşterea conştientizării şi cunoaşterii pînă la formarea de atitudini şi proiecte active în numele protecţiei mediului înconjurător."

Diana -Maria Asavei, consilier juridic F.D.L. Speranta:

"Obiectivul general al proiectului vizează educarea şi conştientizarea tinerilor şi comunităţii locale privind protecţia mediului prin formarea de abilităţi şi comportamente necesare pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, în conformitate cu programele şi politicile naţionale şi europene.
Prin acest proiect se urmăreşte: cunoaşterea şi evaluarea consecinţelor poluării; formarea abilităţilor şi comportamentelor necesare pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului; înţelegerea relaţiei om-natură, a înterdependenţei  dintre calitatea mediului şi calitatea vieţii; adoptarea unei atitudini responsabile faţă de protejarea mediului; implicarea concretă în acţiuni de protecţie a mediului.
Grupul ţintă cărui i se adresează proiectul este reprezentat de tinerii din comuna Răuceşti. În mod direct sînt implicaţi 460 elevi şi 37 cadre didactice, indirect 520 de părinţi şi comunitatea locală. S-a decis adresarea către acest segment deoarece tinerii sînt receptorii direct implicaţi, deosebit de importanţi pentru modelul de viitor ceţăţean instruit şi responsabil faţă de problematica mediului. Lor li se va induce mîndria de a locui într-o zonă curată, cu o diversitate biologică cunoscută şi recunoscută, integrată în marea familie europeană.   
În cadrul proiectului sînt incluse mai multe activităţi care au drept scop menţinerea şi îmbunăţăţirea calităţii mediului, în conformitate cu  programele şi politicile europene din domeniul protecţiei mediului. Acţiuni care se vor concretiza în informări publicitare, activităţi practice de ecologizarea cursurilor de apă şi a terenurilor "invadate" de tot felul de gunoaie, simpozioane, filme documentare, confecţionarea de panouri cu  conţinut educativ privind protecţia mediului. 
În cea mai mare parte, aceste acţiuni se vor desfăşura în comuna Răuceşti, dar şi la nivel judetean, prin intermediul excursiei organizate în cadrul proiectului."

La acest eveniment, fiecare participant a primit cate o mapa de prezentare care a continut materiale informative cu privire la scopul, obiectivele si activitatile proiectului, precum si pliante informative.

Au avut loc si cateva momente artistice, cu privire la protejarea mediului inconjurator, pregatite de grupurile de elevi de la scolile din comuna Raucesti.

Sponsorii care au dorit să contribuie la cofinanţarea proiectului

Dorim să mulţumim sponsorilor pentru generozitatea de care au dat dovadă, ajutând acest proiect să existe, prin contribuţia lor la cofinanţarea proiectului "Verde, Viaţă, Viitor!":

  • Andrei Ignat
  • Mihai Stoica
  • SC Betarom Grup SRL
  • SC Vivat Construct SRL

Le mulţumim tuturor şi îi asigurăm de înalta noastră consideraţie!

Sperăm ca prin acest proiect să înţelegem mai bine natura şi tot ceea ce se află în jurul nostru, să bem apă din râuri mai curată, să vedem flori mai colorate, să lăsăm pământul să respire.

“Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă nu am fi încercat deloc!”

Echipa de proiect - responsabili de activitati

1. Informare, publicitate, vizibilitate proiect (mai- octombrie 2012): Ana Savescu

2. Ecoraid (iunie 2012): Camelia Zaharia, Mihai Gavriloaia

3. Ecosistemul in pericol (iunie 2012): Domnica Vrinceanu

4. Apa - esenta a vietii (iulie 2012): Silviu-Mihai Sirghi, Rafael Tanase

5. Voluntari pentru verde (iulie 2012): Traian Anton

6. Mediu protejat, viitor asigurat (august 2012): Gheorghe Ionita

7. Vad, actionez, creez (septembrie 2012): Gabriela Manolache, Gheorghe Filip

8. La ora bilantului (octombrie 2012): Ana Filip

Tinerii din Răuceşti, implicaţi în protejarea mediului - Articol din ziarul Monitorul de Neamt din 31.05.2012

În perioada mai-octombrie se va implementa proiectul ,,Verde, Viaţă, Viitor!”, care cuprinde mai multe acţiuni de protecţie a mediului.

Tinerii din Răuceşti sînt aşteptaţi să se implice într-un proiect intitulat ,,Verde, Viaţă, Viitor”, implementat de Fundaţia Speranţa Tîrgu Neamţ şi realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean. Proiectul se va derula în perioada mai-octombrie şi vizează mai multe acţiuni pe linie de protecţie a mediului, atît în comuna Răuceşti, cît şi în afara acesteia. Astfel, pe plan local ar urma să fie desfăşurată o activitate practică de identificare a surselor şi locurilor de poluare, precum şi ecologizarea cursurilor de apă Brustura şi Sărata. Va fi organizată şi o tabără de ecologizare a satelor Răuceşti, Oglinzi, Ungheni şi Săveşti, precum şi a zonei turistice Monument – Cetatea Neamţului. Iniţiatorii proiectului s-au gîndit şi la organizarea unei excursii avînd ca obiect atît cunoaşterea mediului în toată complexitatea lui, cît şi educarea şi conştientizarea tinerilor privind protecţia mediului. În cadrul proiectului se vor mai realiza un film documentar, o activitate de creaţie privind protecţia mediului şi un simpozion. Grupul ţintă este reprezentat de 460 de tineri, cărora li se adaugă cadrele didactice ale instituţiilor şcolare din Răuceşti, părinţii copiilor, membrii comunităţii.

Au fost vizaţi în primul rînd tinerii, pentru că ei sînt gestionarii şi consumatorii de mîine ai resurselor, şi pot să-i influenţeze şi pe cei de lîngă ei. Pornind de la premisa că o viaţă sănătoasă poate exista doar într-un mediu curat, se doreşte responsabilizarea cetăţenilor comunei Răuceşti asupra efectelor pe care le pot avea acţiunile lor necontrolate asupra mediului înconjurător şi implicarea lor în activităţi de protejare şi conservare a mediului prin înlăturarea surselor de poluare existente în zonă. Pentru cunoaşterea şi evaluarea consecinţelor poluării mediului vor fi organizate simpozioane şi dezbateri avînd ca invitaţi specialişti în domeniul protecţiei mediului. Tinerii vor contribui la identificarea surselor de poluare din zonă prin realizarea de fotografii, cu popularizarea acestora. Vor fi alcătuite şi echipaje pentru depistarea şi atenţionarea cetăţenilor care depozitează gunoaie în locuri nepermise. Mesajele proiectului se vor regăsi şi pe o serie de panori publicitare şi bannere amplasate în locuri cu trafic intens, dar şi pe pliantele ce vor fi distribuite în comună şi pe website-ul interactiv.

Ramona Aanei - Monitorul de Neamt

.........................................................................................................................................................................................................................

Anuntarea proiectului

In perioada mai-octombrie 2012, Fundatia de Dezvoltare Locala "Speranta" Tg. Neamt va implementa proiectul "Verde, Viata, Viitor!", realizat cu sprijinul Consiliului Judetean Neamt.

Proiectul se incadreaza in categoria activitatilor sportive si de tineret si a fost conceput in scopul educarii si constientizarii tinerilor din comuna Raucesti, judetul Neamt, privind protectia mediului prin formarea de abilitati si comportamente necesare pentru mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului in conformitate cu programele si politicile europene.
Activitatile proiectului se adreseaza tinerilor din comuna Rucesti, judetul Neamt, acestia fiind un public important pentru educatia mediului, gestionarii si consumatorii de maine ai resurselor si au puterea de a influenta parintii si ceilalti membri ai comunitatii. Ne dorim ca acest proiect sa constituie un instrument de educare care sa contribuie la cresterea constientizarii si cunoasterii in domeniul protectiei mediului si la formarea de atitudini si proiecte active.
Sub sloganul "Voluntari pentru VERDE, Vrem VIATA, Visam la VIITOR", proiectul include si o puternica componenta practica: identificarea surselor si locurilor de poluare la nivel local, ecologizarea cursurilor de apa Brustura, Sarata, tabara de ecologizare, excursie si activitati de creatie privind protectia mediului.


Fundatia de Dezvoltare Locala "Speranta" Tg. Neamt este o organizatie neguvernamentala, nonprofit si apolitica, infiintata in anul 1995. In prezent, principalele activitati derulate sunt: asistenta si suport pentru persoanele cu dizabilitati in cadrul Centrului de Integrare si Terapie Ocupationala pentru persoanele cu dizabilitati, formare profesionala a adultilor in diferite domenii de interes, activitati de economie sociala .

9 mai 2012

Logon